Aflat pe Calea Unirii, la numărul 15, în centrul Craiovei, Palatul Jean Mihail este considerat unul dintre cele mai elegante monumente de arhitectură civilă din România. Clădirea domină una dintre principalele artere ale orașului și a rămas, de peste un secol, un punct de reper pentru cei care străbat zona centrală. Prin proporțiile și prin grija pentru detaliu, edificiul s-a impus ca una dintre cele mai reprezentative construcții ale Craiovei.
Palatul a fost ridicat între anii 1898 și 1907, într-o perioadă în care orașul cunoștea o dezvoltare însemnată. Construcția a fost comandată de latifundiarul și omul politic Constantin Dinu Mihail, una dintre figurile importante ale vremii. Acesta și-a dorit o reședință pe măsura averii și a poziției sale sociale, iar rezultatul a fost o clădire gândită să transmită prestigiu și putere, dincolo de simpla funcție de locuință.
Proiectul a fost încredințat arhitectului francez Paul Gottereau, unul dintre numele de referință ale arhitecturii din România acelei perioade. Prezența unui arhitect străin de prim rang la Craiova arată ambiția proprietarului de a obține o reședință la cele mai înalte standarde ale momentului. Gottereau a conceput un ansamblu care îmbină rigoarea și eleganța, potrivit cerinței de a marca statutul comanditarului.
Numele lui Paul Gottereau este legat și de alte construcții de prestigiu din țară. Arhitectul este cunoscut, între altele, pentru Palatul Regal de la Cotroceni și pentru Palatul CEC din București, două dintre cele mai notabile clădiri ridicate după planurile sale. Această filiație îl așază pe Palatul Jean Mihail în aceeași descendență cu unele dintre cele mai importante edificii românești de la cumpăna secolelor.
Din punct de vedere stilistic, palatul se remarcă printr-o arhitectură eclectică rafinată, cu influențe ale academismului francez și ale barocului târziu. Aceste curente se regăsesc atât în compoziția fațadelor, cât și în tratarea spațiilor interioare, care impresionează prin somptuozitate. Bogăția decorației și atenția acordată fiecărui detaliu fac din interior una dintre cele mai prețuite componente ale clădirii.
Destinația sa s-a schimbat în timp, iar din 1954 clădirea adăpostește Muzeul de Artă din Craiova. Instituția reunește între zidurile fostei reședințe capodopere ale artei românești și universale, transformând palatul dintr-o locuință privată într-un spațiu deschis publicului. Astfel, monumentul ridicat la începutul secolului trecut continuă să își păstreze rolul de simbol al orașului, de această dată în serviciul patrimoniului cultural.