România se pregătește pentru o nouă etapă politică decisivă. Președintele Nicușor Dan va deschide luni, 18 mai, prima rundă oficială de consultări cu partidele parlamentare la Palatul Cotroceni, în încercarea de a identifica un candidat pentru funcția de prim-ministru. Potrivit surselor din anturajul prezidențial, favorita pentru nominalizare este Delia Velculescu, economistă româncă cu o carieră de peste două decenii la Fondul Monetar Internațional, cunoscută în cercurile financiare internaționale drept una dintre cele mai ferme negociatoare ale instituției.
"Este favorită", au confirmat surse de la Cotroceni, subliniind că profilul tehnocratic al Velculescu corespunde așteptărilor exprimate de mai multe formațiuni politice. Liderii partidelor, dar și președintele însuși, par să cadă de acord asupra unui criteriu esențial: viitorul premier trebuie să fie cineva care "să știe economie". Într-un context în care România se confruntă cu dezechilibre bugetare și presiuni inflaționiste, alegerea unui specialist cu experiență la nivel global este percepută ca un semnal de stabilitate.
Născută în 1975, Delia Velculescu a absolvit Colegiul Național "Gheorghe Lazăr" din București, înainte de a obține o bursă de studii în Statele Unite. A urmat cursurile Wilson College din Pennsylvania, apoi un master și un doctorat în economie la prestigioasa Universitate Johns Hopkins. A intrat în cadrul FMI la începutul anilor 2000, iar din 2008 a activat în Departamentul European al Fondului, unde a fost implicată în misiuni legate de Islanda, Cipru și Grecia — trei dintre cele mai complexe cazuri de criză financiară din istoria recentă a Europei.
Momentul care i-a consacrat reputația internațională a fost criza datoriilor suverane din Grecia. În 2015, FMI a anunțat oficial că o echipă condusă de Velculescu se afla la Atena pentru discuții tehnice cu autoritățile elene și instituțiile europene privind programul economic al țării. Presa greacă o descria drept o veterană a programului de salvare financiară din Cipru, unde fusese asociată cu privatizări, restructurarea sectorului bancar și gestionarea creditelor neperformante. Publicația britanică The Guardian o caracteriza drept "serioasă și dedicată", notând că dobândise reputația de "iron lady" în negocierile din Cipru și Grecia.
Mai recent, Velculescu a ocupat funcția de șefă a misiunii FMI pentru Africa de Sud, consolidându-și statutul de expert de prim rang în stabilitatea financiară. Deși nu a avut nicio implicare directă în politica românească, numele ei a apărut în spațiul public încă din 2025, când a fost vehiculată ca posibil premier tehnocrat, fără ca propunerea să se materializeze la acel moment. Acum, contextul politic pare mai favorabil: căderea guvernului Bolojan a creat un vid de putere pe care președintele Dan încearcă să îl umple cu o figură neafiliată politic.
Consultările de luni nu vor fi simple, însă. AUR, partidul care conduce în sondajele de intenție de vot, a pus condiții ferme. Prim-vicepreședintele formațiunii, Dan Dungaciu, a declarat duminică: "Nu ne asumăm guvernarea decât în condițiile unui proiect pe care l-am schițat deja public și un candidat sau un premier pe care îl decidem noi." Partidul a transmis că nu va vota un guvern din care nu face parte și a acuzat implicit că excluderea unui partid parlamentar relevant din discuții transformă președintele dintr-un mediator într-un actor politic partizan.
PSD și PNL urmează și ele să își prezinte propunerile în cadrul rundei de consultări, însă niciun partid nu reușește în acest moment să formeze singur sau împreună cu aliații tradiționali o majoritate parlamentară confortabilă. Un sondaj CURS publicat în aceeași zi arată că peste jumătate dintre români consideră necesare alegerile anticipate, ceea ce adaugă presiune suplimentară asupra procesului de formare a unui nou executiv. Varianta unui premier tehnocrat, fără afiliere politică directă, ar putea reprezenta singurul compromis acceptabil pentru o majoritate parlamentară fragmentată.
Dacă nominalizarea se confirmă, Delia Velculescu ar deveni prima femeie premier a României și una dintre puținele personalități din mediul financiar internațional care fac tranziția directă către conducerea unui guvern european. Rămâne de văzut dacă experiența acumulată în gestionarea crizelor din Grecia, Cipru și Africa de Sud se va traduce în capacitatea de a naviga apele turbulente ale politicii românești, într-un moment în care țara are nevoie de reforme structurale profunde și de credibilitate pe piețele internaționale.