Loading article...
Noul bacalaureat din 2030 introduce a doua limbă modernă obligatorie și religia ca opțiune pentru filologie
Ministerul Educației a publicat modificările pentru examenul de bacalaureat care va fi susținut din 2030. Principalele noutăți includ examinarea obligatorie la o a doua limbă modernă studiată și posibilitatea ca absolvenții de liceu de la filologie să dea bacalaureatul la o limbă modernă în loc de istorie.
Ministerul Educației a publicat propunerile de modificare pentru examenul de bacalaureat care va fi susținut începând din 2030 de către elevii care vor studia conform noilor planuri cadru, aprobate pentru anul școlar 2026-2027. Potrivit Digi24, principala noutate este introducerea examinării obligatorii la o a doua limbă modernă studiată, care se adaugă competențelor existente.
Până acum, elevii erau evaluați la competențe în limba și literatura română, o limbă străină studiată și competența digitală. Din 2030, se adaugă și competența la o a doua limbă modernă. O altă modificare semnificativă apare la profilul filologie, unde istoria nu mai este probă obligatorie, fiind înlocuită cu o limbă modernă studiată la alegere.
Pentru profilul științe sociale, istoria rămâne probă obligatorie. Elevii de la filologie vor putea alege între istorie, geografie, logică și psihologie ca a treia probă. Din 2030, unii absolvenți de liceu vor putea opta să susțină bacalaureatul inclusiv la religie ca disciplină la alegere.
Consiliul Elevilor a reacționat spunând că acestea nu sunt schimbările reale pe care le așteptau elevii. Propunerea stă în dezbatere publică timp de 10 zile, perioadă în care toți cei interesați pot trimite observații și propuneri de modificare la minister.
Reforma bacalaureatului face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a sistemului educațional românesc. Noile planuri cadru, care intră în vigoare din anul școlar viitor, vor schimba fundamental modul în care sunt pregătiți elevii pentru examenul de maturitate. Specialiștii în educație subliniază că accentul pus pe competențele lingvistice reflectă tendințele europene de promovare a multilingvismului.