La incheierea summitului NATO de la Ankara, considerat unul dintre cele mai scurte din istoria recenta a Aliantei, Romania face un prim bilant al obiectivelor cu care a mers la masa discutiilor. Rezultatele sunt mixte, cu un obiectiv important ramas deocamdata neatins si altul concretizat printr-un acord.
Unul dintre obiectivele foarte clare ale Romaniei a fost dislocarea echipamentelor NATO antidrona pe teritoriul national. Acest lucru a fost spus chiar de ministrul apararii, Radu Miruta, care a subliniat insa ca, pana in acest moment, Romania nu a obtinut nimic pe acest capitol.
Chestiunea sistemelor antidrona a fost una dintre prioritatile asumate public de partea romana, in contextul incidentelor din ultima perioada. Faptul ca acest punct nu a fost bifat la summit reprezinta, potrivit relatarilor, o tinta ratata deocamdata pentru Bucuresti.
In schimb, Romania a cerut si cresterea securitatii in zona Marii Negre, iar aici discutiile au dat rezultate. S-a reusit semnarea unui acord care prelungeste o intelegere deja existenta in Marea Neagra, largindu-i sfera de la deminare catre paza infrastructurii critice.
Potrivit relatarilor, acest acord urmeaza sa acopere si protectia proiectului Neptun Deep, atunci cand acesta va fi dat in folosinta. Este vorba despre o zona strategica, in care securitatea infrastructurii energetice si maritime a devenit tot mai importanta.
Pe langa obiectivele punctuale ale Romaniei, in declaratia finala a summitului apar si alte elemente relevante. Printre acestea se numara mentinerea relevantei articolului 5 al tratatului NATO, punct inclus in documentul final al Aliantei.
Tot in declaratia finala este mentionata si continuarea sprijinului pentru Ucraina, ca linie asumata de Alianta. Pentru Romania, bilantul summitului ramane astfel unul in care o parte dintre obiective au fost atinse, in timp ce altele urmeaza sa fie urmarite in perioada urmatoare.