Criza politică prelungită din România amenință direct stabilitatea economică a țării, iar analiștii avertizează că o posibilă retrogradare a ratingului de credit devine tot mai probabilă. Potrivit economiștilor invitați la Antena 3, o retrogradare ar însemna că România se va împrumuta la dobânzi semnificativ mai mari, ceea ce ar accentua deficitul bugetar deja record și ar contrazice eforturile guvernamentale de echilibrare a finanțelor publice.
Impactul economic al unei astfel de retrogradări ar fi substanțial. Dobânzile mai mari la împrumuturile de stat ar duce inevitabil la creșterea presiunii fiscale asupra populației prin introducerea de noi taxe și impozite. Analiștii atrag atenția că o politică de austeritate lipsită de viziune asupra unui sistem fiscal modern nu va face decât să accentueze criza economică spre care se îndreaptă România, comparând situația cu cea a Greciei, care nici după mai bine de un deceniu nu și-a revenit pe deplin după criza din 2010.
Blocajul politic continuă să se adâncească. PNL nu mai dorește coaliție cu PSD, PSD propune o alianță cu PNL și USR dar refuză colaborarea cu Ilie Bolojan, USR a declarat că nu mai acceptă guvernarea alături de PSD, UDMR respinge orice colaborare cu AUR, iar AUR pune condiții rigide pentru intrarea la guvernare. Acest labirint de veto-uri reciproce face practic imposibilă formarea unui guvern stabil într-un termen rezonabil.
Datoria publică a României este estimată să depășească pragul de 60% din PIB până la sfârșitul anului 2026, ajungând la aproximativ 61,3%, în creștere față de circa 54% în 2024. România deține în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar orice deviere majoră de la planurile de consolidare fiscală riscă să submineze credibilitatea țării în fața creditorilor internaționali și să pună în pericol accesul la fondurile europene.
Ministrul de finanțe a avertizat anterior că turbulențele politice cresc costurile de finanțare și pot pune în pericol ratingul de investiție al României. Agențiile de rating mențin deocamdată o abordare de așteptare, dar credibilitatea planului de reducere a deficitului rămâne singurul element care susține ratingul actual. Economiștii subliniază că politicienii romani rareori țin cont de sfaturile specialiștilor, interesele lor politice prevalând în fața rațiunilor economice, ceea ce face situația și mai incertă.