Un sondaj realizat de CURS în perioada 1-14 mai 2026 și publicat duminică relevă o schimbare semnificativă în peisajul politic românesc: mai mult de jumătate dintre respondenți,56%,consideră că România are nevoie de alegeri parlamentare anticipate. Cercetarea, efectuată pe un eșantion de 1.664 de persoane, vine într-un moment de criză politică profundă, cu consultările pentru desemnarea unui nou premier aflate în plină desfășurare la Palatul Cotroceni.
Rezultatele sondajului plasează Alianța pentru Unirea Românilor pe primul loc în intențiile de vot, cu 32% din preferințele electoratului. PSD se situează pe locul al doilea cu 24%, urmat de PNL cu 20%, USR cu 10% și UDMR cu 5%. Aceste cifre marchează o consolidare a poziției AUR în sondaje, partidul condus de George Simion depășind confortabil cele două formațiuni care au dominat politica românească în ultimele trei decenii.
Ascensiunea AUR în preferințele electorale nu poate fi separată de contextul instabilității guvernamentale. Căderea Guvernului Bolojan și dificultățile evidente ale președintelui Nicușor Dan de a identifica o formulă de guvernare viabilă au alimentat sentimentul public că actuala configurație parlamentară este incapabilă să producă soluții. Blocajul matematic din Parlament,unde niciun partid sau alianță tradițională nu dispune de o majoritate confortabilă,pare să confirme această percepție.
Sondajul evidențiază și o orientare predominant conservatoare a electoratului român. Conform datelor CURS, temele care preocupă cel mai mult cetățenii sunt inflația și costul vieții, urmate de corupția din administrația publică și de instabilitatea politică. Aceste priorități explică parțial apetitul pentru un vot anticipat, mulți români considerând că un nou mandat parlamentar ar putea produce o guvernare mai coerentă și mai orientată spre problemele cotidiene.
La capitolul încredere în politicieni, clasamentul oferă o imagine surprinzătoare. Călin Georgescu se situează pe primul loc, urmat de președintele Nicușor Dan, în timp ce Ilie Bolojan,fost premier și actual lider PNL,ocupă o poziție mai modestă. Această ierarhie sugerează că electoratul românesc penalizează figurile asociate cu guvernarea recentă și recompensează fie outsiderii politici, fie pe cei percepuți ca necompromișii.
Consultările de la Cotroceni, programate pentru luni 18 mai, se desfășoară pe fondul acestor date sociologice. Președintele Nicușor Dan a chemat toate formațiunile parlamentare,PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, minoritățile naționale, SOS România și POT,pentru a identifica un candidat la funcția de prim-ministru. Surse din apropierea Cotroceniului indică faptul că Delia Velculescu, economistă cu experiență la FMI, rămâne favorita pentru o nominalizare de premier tehnocrat.
Reacțiile partidelor la sondaj sunt divergente. AUR a condiționat sprijinul pentru un nou executiv de acceptarea unui premier propriu, în timp ce PNL, prin vocea lui Bolojan, a exclus susținerea unui premier tehnocrat dacă PSD face parte din guvern. PSD, la rândul său, pregătește propria propunere de premier, fără a exclude varianta Sorin Grindeanu, deși aceasta este considerată riscantă din cauza opoziției celorlalte partide.
Analiștii politici avertizează că alegerile anticipate, deși dorite de majoritate, sunt dificil de organizat în practică. Constituția impune condiții stricte pentru dizolvarea Parlamentului, iar procesul ar dura cel puțin trei luni. În acest interval, România ar rămâne cu un guvern interimar într-un context economic și geopolitic deosebit de complex, marcat de inflație, tensiuni în zona Mării Negre și presiuni bugetare din partea instituțiilor europene.
Sondajul CURS confirmă astfel o tendință care se conturează de mai multe luni: dezamăgirea profundă a electoratului față de clasa politică tradițională și disponibilitatea de a experimenta alternative. Fie că aceste alternative vin sub forma unor alegeri anticipate, a unui guvern tehnocrat sau a unei reconfigurări radicale a alianțelor parlamentare, mesajul cetățenilor este unul clar,status quo-ul politic nu mai este acceptabil.