Alcoolul pierde teren la nivel mondial, iar tendința începe să se vadă în datele recente chiar și în România, țară care rămâne pe primul loc la consumul de alcool din Uniunea Europeană. Chiar dacă fruntea acestui clasament european nu s-a schimbat, cifrele sunt considerate încurajatoare, în condițiile în care tot mai puțini oameni conduc băuți și se produc mai puține scandaluri legate de consumul de alcool.
Schimbarea nu este una izolată, ci se înscrie într-o mișcare globală. Potrivit celor mai recente date, în țări precum China sau Statele Unite ale Americii, consumul de alcool ar urma să scadă până în 2035 chiar și cu 18%. Este vorba despre piețe uriașe, unde o reducere de asemenea proporții ar avea un impact semnificativ asupra întregii industrii a băuturilor.
Cea mai vizibilă transformare se observă însă în rândul tinerilor. În Europa, aproape un sfert dintre persoanele cu vârste între 25 și 35 de ani au renunțat deja complet la alcool. Pe lângă motivele legate de sănătate și de stilul de viață, o explicație ar putea fi și prețurile tot mai ridicate ale băuturilor alcoolice, care îi determină pe mulți să își schimbe obiceiurile.
Această schimbare de mentalitate se reflectă în alegerile de zi cu zi. Tot mai mulți tineri optează pentru apă plată sau suc neacidulat în locul băuturilor alcoolice, păstrând alcoolul doar pentru anumite ocazii. Unii dintre ei spun că mai consumă alcool în weekend, la petreceri, dar evită complet acest lucru atunci când urmează să conducă, semn al unei atitudini mai responsabile.
Și în zona restaurantelor și a localurilor se simte această reorientare a consumatorilor. Specialiștii din domeniu observă o scădere clară pe segmentul băuturilor spirtoase, în timp ce cocktailurile se află într-o creștere continuă. Interesant este că această creștere include atât cocktailurile clasice, cu alcool, cât și variantele fără alcool, tot mai căutate de clienți.
Tendința nu este însă uniformă pe glob. În timp ce piețele occidentale și consumatorii tineri din Europa reduc consumul, în India estimările arată o creștere de aproape 40% în următorii zece ani. Această evoluție opusă arată că obiceiurile legate de alcool depind în mare măsură de contextul economic și cultural al fiecărei regiuni.
Specialiștii subliniază că motivele din spatele acestor schimbări sunt diverse, de la preocuparea crescută pentru sănătate până la factori economici și sociali. Cert este că, deși România continuă să conducă în clasamentul european al consumului de alcool, semnalele recente indică o schimbare treptată de comportament, în special în rândul generațiilor tinere.
