Loading article...
Armata României a pierdut drona rusească de pe radar cu 30 de secunde înainte de impact și nu are sisteme performante de distrugere
Ancheta privind drona rusească care a lovit o locuință din România relevă că armata a pierdut contactul radar cu drona cu aproximativ 30 de secunde înainte de impact. Experții militari avertizează că România nu dispune în prezent de sisteme performante de distrugere a dronelor și că o solicitare către aliații NATO nu a primit încă răspuns concret.
Ancheta privind drona rusească care a lovit o locuință din estul României continuă să scoată la iveală detalii îngrijorătoare despre capacitățile de apărare aeriană ale țării. Potrivit informațiilor prezentate pe Digi 24, armata română a pierdut contactul radar cu drona cu aproximativ 30 de secunde înainte de momentul impactului, o piesă din puzzle care le lipsește încă militarilor.
Analiștii militari subliniază însă că problema de fond nu ține de capacitatea de detectare, ci de lipsa sistemelor de distrugere a dronelor. România dispune de radare care pot identifica și urmări astfel de obiecte în spațiul aerian, însă nu are încă sisteme performante care să le poată doborî eficient, mai ales în cazul dronelor de dimensiuni mici care zboară la altitudini joase.
România a solicitat deja aliaților din NATO furnizarea de sisteme antidronă moderne, însă până în prezent nu a primit un răspuns concret. Această situație lasă o vulnerabilitate semnificativă în apărarea aeriană a unei țări care se află pe flancul estic al Alianței, la granița cu un conflict activ în Ucraina.
Incidentul cu drona care a stat aproximativ patru minute în spațiul aerian al României și care a fost urmărită pe radar, dar care a coborât și a urcat în mod imprevizibil la intervale de câteva secunde, evidențiază complexitatea amenințării reprezentate de dronele militare moderne, greu de contracarat cu mijloacele convenționale de apărare aeriană.
Discuțiile la nivelul NATO despre programul SAFE, dedicat protecției împotriva amenințărilor cu drone, continuă, dar calendarul implementării și tipul de sisteme care vor fi puse la dispoziția țărilor de pe flancul estic rămân neclare. Până atunci, România rămâne dependentă de o combinație de supraveghere radar și speranța că astfel de incidente nu se vor repeta cu consecințe mai grave.