Un nou barometru despre dezinformare scoate la iveală o tendință aparte în rândul românilor: mulți dintre ei privesc dezinformarea ca fiind mai degrabă o problemă a celorlalți, nu una personală. Cu alte cuvinte, oamenii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a deosebi adevărul de fals decât în cea a publicului în general. Această diferență de percepție este una dintre concluziile centrale ale studiului.
Atunci când vine vorba despre propria persoană, încrederea este ridicată. Peste jumătate dintre respondenți spun că sunt siguri sau mai degrabă siguri că pot face diferența între informațiile reale și cele false, în special când este vorba despre știri legate de securitate sau război. Pentru aceste subiecte sensibile, majoritatea se consideră capabili să nu fie induși în eroare.
Percepția se schimbă însă radical atunci când discuția se mută de la sine la ceilalți. Despre populație în ansamblu, doar aproximativ un sfert dintre respondenți cred că oamenii, în general, pot identifica informațiile false. Astfel, cei mai mulți consideră că publicul larg este vulnerabil la manipulare și dezinformare, chiar dacă ei înșiși se simt protejați.
Acest contrast conturează un paradox al erei dezinformării. Pe de o parte, fiecare tinde să creadă că pe el nu îl poate păcăli nimeni, iar pe de altă parte, aceeași persoană presupune că restul oamenilor pot fi ușor manipulați. Rezultatul este o percepție în care responsabilitatea pentru vulnerabilitatea la informațiile false este atribuită mereu altcuiva, niciodată sieși.
Datele arată și cine are cea mai mare încredere în propria capacitate de a recunoaște informațiile false. Aceasta este mai ridicată în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din București și al angajaților din mediul privat. Aceste categorii se declară, în general, mai sigure pe discernământul lor în fața dezinformării.
La polul opus se află alte categorii de respondenți. Încrederea în propria capacitate de a depista informațiile false este mai scăzută în rândul persoanelor în vârstă și al celor cu un nivel mai redus de educație. Tocmai aceste grupuri sunt, de altfel, adesea considerate mai expuse riscului de manipulare, ceea ce face ca diferența de încredere să fie cu atât mai relevantă.
Concluziile se bazează pe un sondaj realizat în perioada 2-8 iunie. Barometrul, realizat de INSCOP Research pentru Informat.ro, a fost efectuat pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Datele au fost culese prin interviuri telefonice și au o eroare maximă admisă de plus minus 3%, oferind astfel o radiografie a modului în care românii își percep propria rezistență în fața dezinformării.