Loading article...
Drona care a lovit blocul din Galați era de tip Gheran-2 cu 30 kg de explozibil, piloții nu au putut interveni din cauza zonei locuite
Noi detalii tehnice despre drona rusească prăbușită pe un bloc de 10 etaje din Galați arată că este vorba de o dronă Gheran-2, varianta rusească a iranienei Shahed 136. Experții explică de ce piloții F-16 nu au putut să o doboare, spre deosebire de incidentul similar din Estonia.
Noi detalii tehnice au ieșit la iveală în legătură cu drona rusească care s-a prăbușit pe un bloc de 10 etaje din municipiul Galați. Conform informațiilor prezentate de Digi 24, drona care a intrat în spațiul aerian al României este de tip Gheran-2, varianta rusească a dronei iraniene Shahed 136, având o lățime de 2,5 metri, o rază de acțiune de 2.500 de kilometri și o greutate de aproximativ 200 de kilograme.
Drona a intrat în spațiul aerian al României la ora 1 și 52 de minute, zburând la o altitudine de 600 de metri și cu o viteză de aproximativ 150 de kilometri pe oră, potrivit datelor furnizate de Ministerul Apărării Naționale. Pe măsură ce se apropia de Galați, altitudinea dronei a scăzut progresiv, până când la ora 1 și 56 de minute a dispărut de pe ecranele radar la o altitudine de doar 100 până la 150 de metri. Trei minute mai târziu, drona s-a prăbușit pe blocul de locuințe, generând aproximativ 50 de apeluri la numărul de urgență 112.
Președintele Nicușor Dan a declarat anterior că drona ar fi transportat aproximativ 30 de kilograme de material explozibil, deși această informație urmează să fie confirmată prin expertize suplimentare în zilele următoare. Gheran-2 poate transporta între 30 și 50 de kilograme de încărcătură explozivă, ceea ce o face o amenințare semnificativă chiar și pentru infrastructura civilă, în special în zonele urbane dens populate.
Una dintre întrebările centrale care a apărut în dezbaterea publică este de ce piloții români au reușit să doboare o dronă rusească în Estonia, dar nu au putut face același lucru la Galați. Analiștii militari au explicat că diferența fundamentală constă în relief și mediul înconjurător. În Estonia, drona a fost doborâtă deasupra unei zone nelocuite, cu câmpuri și păduri, unde resturile rachetei și ale dronei puteau cădea fără riscuri pentru populația civilă.
La Galați, situația a fost cu totul diferită. Drona zbura la altitudine foarte joasă, de doar 100 până la 150 de metri, deasupra unei zone urbane cu blocuri de locuințe. Piloții F-16 trebuie să ia în calcul nu doar atingerea țintei, ci și locul unde vor cădea resturile rachetei trase din avion. Într-o zonă dens locuită precum Galați, riscul de a provoca pagube și victime suplimentare prin doborârea dronei deasupra orașului era considerat mai mare decât riscul impactului dronei în sine, o ecuație tragică pe care piloții au avut doar patru minute să o evalueze.