Trei pompieri au fost condamnați de instanță într-un caz de fraudă cu bani publici, după ce ar fi declarat în mod fals că au găzduit refugiați veniți din Ucraina. Potrivit anchetei, cei trei ar fi mințit că au cazat refugiați pentru a încasa sprijinul financiar pus la dispoziție de stat, transformând o măsură de solidaritate într-o sursă de venituri necuvenite.
Faptele s-au întins pe parcursul mai multor luni. Între noiembrie 2022 și mai 2023, cei trei au depus documente prin care declarau că au găzduit refugiați, în baza cărora urmau să primească decontarea cheltuielilor. Pe hârtie, totul părea în regulă, însă realitatea de la fața locului era diferită de cea consemnată în acte.
Verificările au scos la iveală neconcordanțe importante. Unele dintre persoanele trecute în documente nu au locuit deloc la adresele indicate, iar altele au stat mai puțin decât era menționat în acte. Diferența dintre situația declarată și cea reală a stat la baza acuzațiilor aduse celor trei pompieri.
Instanța a stabilit că aceștia au profitat de vulnerabilitățile sistemului de decontare introdus după izbucnirea războiului din Ucraina. Mecanismul, creat rapid pentru a sprijini cazarea refugiaților din fonduri publice, s-a dovedit ușor de exploatat, iar cei trei au folosit aceste slăbiciuni pentru a obține bani la care nu aveau dreptul.
Prejudiciul produs nu este neglijabil. Potrivit instanței, suma totală depășește 133.000 de lei, bani care trebuie acum recuperați. Unul dintre pompieri este obligat să restituie aproape 37.000 de lei, în timp ce un altul are de înapoiat peste 96.000 de lei, în funcție de sumele pe care le-ar fi încasat necuvenit.
Pedepsele aplicate au fost cu suspendare pentru toți cei trei. Cea mai mare sancțiune a fost aplicată unui plutonier major de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Maramureș, care a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare. Hotărârea marchează finalul unui dosar în care un cadru al unei instituții de intervenție a ajuns el însuși în atenția justiției.
Acuzațiile reținute în sarcina sa au fost de obținere ilegală de fonduri și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Cazul scoate în evidență și fragilitatea unui sistem de sprijin construit sub presiunea războiului, care, în lipsa unor verificări suficiente, a putut fi folosit abuziv chiar de persoane aflate în slujba statului.