Un studiu independent avertizează că retragerea tot mai rapidă a substanțelor active folosite în protecția plantelor din Uniunea Europeană pune presiune asupra fermierilor din întregul bloc comunitar, inclusiv din România. Analiza arată că, pe măsură ce arsenalul de soluții se reduce, fermierii rămân cu tot mai puține mijloace pentru a-și proteja culturile, iar consecințele se văd direct în producții și în profitabilitatea exploatațiilor.
Potrivit studiului, realizat la comanda unuia dintre principalii furnizori de inputuri la nivel global, în ultimii șase ani 64 de substanțe active au dispărut de pe piața Uniunii Europene. Mai mult, până în 2030 alte aproximativ 30 de substanțe active ar putea fi retrase, fără a fi înlocuite cu soluții alternative. În tot acest interval, spun experții, nicio substanță activă nouă nu a fost aprobată la nivel european.
Specialiștii citați în analiză atrag atenția că inovațiile agricole există, dar ajung la fermieri cu întârzieri de până la opt ani, din cauza proceselor lente de reglementare. Reducerea numărului de substanțe active disponibile se reflectă, potrivit studiului, într-o scădere medie a producțiilor de peste 13%, dar și într-o profitabilitate mai redusă a fermelor.
Un exemplu concret invocat în reportaj este retragerea substanței active flufenacet, împreună cu 18 produse, ceea ce înseamnă că fermierii au mai puține soluții pentru a combate buruienile graminee. Acestea pot căpăta rezistență în timp, dacă sunt tratate mereu cu aceleași substanțe active. În plus, până în 2029 ar urma să mai fie retrase încă trei substanțe active și alte 26 de produse.
Pentru a acoperi golul, șase țări din Uniunea Europeană, Germania, Polonia, Ungaria, Belgia, Austria și Lituania, au depus deja cerere pentru autorizarea de urgență a produselor pe bază de Luximo, o soluție împotriva buruienilor graminee din culturile de toamnă. Produsul nu este încă autorizat, iar reprezentanții fermierilor spun că este nevoie ca această soluție să ajungă și în România.
Situația financiară a fermelor românești este, la rândul ei, fragilă. Datele prezentate arată că primele 500 de firme din agricultura României au un profit net agregat cu 70% mai mic, iar peste 65% dintre firmele din domeniu lucrează cu capital de lucru negativ, adică pe bani împrumutați și cu un grad de îndatorare în creștere. În acest context, fermierii români susțin adoptarea rapidă a noilor reglementări europene cuprinse în pachetul Omnibus, cu amendamentele propuse.
Concluzia studiului este că viitorul agriculturii europene va depinde de echilibrul dintre obiectivele de mediu și accesul fermierilor la tehnologii eficiente. România riscă scăderi la culturi precum grâul, porumbul, rapița și floarea soarelui, în timp ce dependența de importuri ar putea crește. Specialiștii avertizează că o dependență tot mai mare de produse din afara blocului va duce, în final, la scumpirea hranei.
