Parlamentul European a votat noile tehnici genomice de ameliorare a plantelor, un pas pe care specialiștii îl descriu drept un moment de cotitură pentru agricultura europeană și pentru inovația în domeniul ameliorării plantelor. Este vorba despre un cadru legislativ care se discută de peste un deceniu, iar votul de astăzi deschide drumul către folosirea acestor tehnologii pe continent. Decizia urmează acum să parcurgă pașii formali pentru a deveni regulă comună în Uniune.
În centrul reglementării se află editarea genomului, o tehnică pe care promotorii ei țin să o delimiteze de organismele modificate genetic. Spre deosebire de OMG-uri, intervenția se realizează în cadrul aceleiași specii, fără introducerea de gene străine. Această distincție a fost subliniată în mod repetat de susținătorii noilor reguli, care încearcă să explice publicului și fermierilor în ce constă de fapt această nouă generație de plante obținute în laborator.
Obiectivul declarat al tehnologiei este obținerea unor plante mai reziliente, mai puțin predispuse factorilor de mediu și mai rezistente în fața dăunătorilor și a bolilor. Potrivit specialiștilor, aceste plante ar urma să aibă trăsături îmbunătățite, cu beneficii exprimate direct pentru fermieri, printre care un număr mai mic de tratamente aplicate culturilor. În acest fel, susțin ei, agricultura ar putea reduce dependența de substanțele chimice.
Marile companii din domeniu au deja pregătite astfel de materiale genetice, iar teste la nivel european au fost deja realizate. Conform estimărilor prezentate, primele teste cu astfel de plante ar putea apărea în următorii doi până la patru ani, după adoptarea legislației secundare, urmate de intrarea pe piață. Asta ar însemna că fermierii români vor putea cultiva ei înșiși aceste tehnologii, nu doar să importe produsele obținute în afara țării.
Votul nu a venit însă fără opoziție. În ziua dinaintea acestuia, aproape două sute de fermieri și reprezentanți ai aproximativ nouăzeci de organizații agricole și anti-globalizare au protestat în fața instituțiilor europene, cerând respingerea noii legislații. Nemulțumirea acestora arată că tema editării genetice a plantelor rămâne una sensibilă în rândul unei părți a lumii agricole europene.
În privința pașilor următori, actele legislative urmează să fie aprobate formal de Consiliul Uniunii Europene, iar noile reguli vor intra în vigoare imediat după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Abia după parcurgerea acestor etape și după adoptarea legislației secundare vor putea fi puse în practică pe scară largă noile tehnici.
Susținătorii reglementării argumentează că Europa trebuie să devină un motor al inovației și să nu mai depindă de tehnologiile dezvoltate pe alte continente. Mesajul lor către fermieri este că noul cadru ar trebui să permită proiecte de cercetare realizate în Europa pentru fermierii din Europa, astfel încât continentul să devină mai autosuficient în privința soluțiilor agricole de care are nevoie.