Cum se va schimba faleza Dunării din Galați?

Faleza Dunării, așa cum o știam

Am locuit aproape 40 de ani în Galați. Pentru mine, ca și pentru mulți gălățeni, Faleza Dunării a fost o amenajare urbană prin care orașul se recunoștea pe sine.

Faleza are două niveluri, fiecare cu rostul lui.

Sus este faleza carosabilă, pe unde circulă mașinile și de unde, în anumite locuri, poți privi Dunărea de la înălțime. Jos este faleza pietonală, locul plimbărilor, al întâlnirilor și, al celor care merg pe role sau pe bicicletă.

Între cele două este o zonă vegetală în pantă, care face legătura dintre ele. Din loc în loc există scări de urcare și coborâre: unele din beton, altele mai simple, din metal. Nu este un spațiu spectaculos în sensul în care înțelegem astăzi amenajările urbane moderne. Dar este Faleza așa cum am cunoscut-o.

Apoi mai sunt și sculpturile monumentale din metal care îi dau o identitate aparte.

„Fructul Soarelui”, „Tată și Fiu”, „Chemarea Zborului”, „Pasărea Apelor” și celelalte lucrări realizate în anii ’70 care au devenit parte din peisajul falezei. Sunt lucrări masive, făcute din tablă groasă și profile metalice, produse la combinatul siderurgic și apoi prelucrate prin sudură.

Privite astăzi, unele dintre ele pot părea monumentale până la exces, cu denumiri poate prea solemne pentru gustul nostru de acum. Dar fac parte dintr-o idee despre oraș și despre artă care a existat atunci. Și, mai important, au rămas acolo suficient de mult încât să devină parte din memoria mai multor generații.

Pentru mine, Faleza înseamnă și o anumită atmosferă a orașului în care am trăit cea mai mare parte a vieții. 

O Faleză care avea nevoie de o schimbare

Trebuie spus și celălalt lucru.

În ultimii ani, Faleza nu mai arăta întotdeauna ca locul de care gălățenii fuseseră cândva mândri.

O parte din spațiile verzi ajunseseră neîngrijite. În anumite zone, vegetația crescuse fără o întreținere suficientă și ceea ce fusese cândva un spațiu vegetal amenajat căpătase, pe alocuri, aspectul unor boscheți.

Se vedea că acolo se investise cândva, doar că timpul, lipsa unei întrețineri constante și degradarea firească a amenajărilor își spuseseră cuvântul.

Așa că, dacă astăzi cineva spune că Faleza Dunării are nevoie de o modernizare, nu pot spune că această idee poate fi pusă la îndoială.

Faleza care a fost cândva una dintre imaginile reprezentative ale Galațiului merită să fie îngrijită, refăcută și pusă din nou în valoare.

Întrebarea care a apărut acum este însă alta.

Cât trebuie schimbat pentru ca Faleza să devină din nou un loc de care orașul să fie mândru și cât trebuie păstrat pentru pentru a putea fi recunoscută de cei care au îndragit-o?

Faleza nouă: modernizare sau transformare?

Proiectul actual este unul amplu. Faleza Dunării, pe o lungime de aproximativ 3,5 kilometri, urmează să fie reamenajată aproape în întregime. Sunt prevăzute intervenții asupra monumentelor de for public, amenajări peisagistice, un circuit de vizitare, piste pentru biciclete și alergare, locuri de joacă, un skate park, spații pentru animale de companie și noi puncte de belvedere.

În zona monumentului „Tatăl și Fiul” va apărea o fântână arteziană, vor fi modernizate aleile pietonale, iluminatul public și rețelele edilitare, iar o parte a falezei va primi un caracter deltaic, cu vegetație specifică și spații de relaxare. Proiectul are o valoare totală de peste 226 de milioane de lei, iar lucrările au intrat deja în etapa de execuție.

Pe hârtie, este greu să fii împotriva unor asemenea lucruri.

O Faleză degradată are nevoie de intervenții. Aleile trebuie refăcute, iluminatul trebuie modernizat, infrastructura trebuie adusă la zi, iar monumentele care fac parte din identitatea orașului merită puse în valoare.

Dar odată cu proiectul a apărut și o întrebare care nu mai poate fi ignorată:

Ce se întâmplă cu partea de natură care există deja acolo?

900 de arbori și reducerea spațiului verde cu peste două hectare

Conform documentelor proiectului, din cei 1.904 arbori identificați pe Faleză, evaluarea inițială prevedea eliminarea a 900 de arbori. Documentația menționează mai multe motive: intervențiile pentru rețelele de utilități, starea de sănătate a unor arbori și existența unor specii considerate nepotrivite sau invazive. În același timp, proiectul prevede plantarea a 3.020 de arbori noi, plus arbuști și alte plante.

Administrația a precizat ulterior că cifra de 900 este una maximală și estimativă, nu un obiectiv de tăiere, și că nu toți arborii marcați în documentație vor fi eliminați.

Dar pentru mulți gălățeni, problema nu se rezumă la o simplă operațiune contabilă:

900 de arbori vechi înseamnă una, iar 3.020 de arbori plantați înseamnă altceva.

Un arbore matur nu este echivalent cu promisiunea că un puiet plantat acum va ajunge la maturitate. Multi puieți pantați în acea zonă nu s-au adaptat condițiile de secetă din ultimii ani.

De unde vin suspiciunile?

După alte proiecte de modernizare realizate în oraș, o parte dintre gălățeni au devenit mult mai atenți la felul în care sunt făcute amenajările urbane.

Eu însumi am urmărit, de la distanță, transformările unor zone pe care le cunosc din perioada în care locuiam în Galați. În unele cazuri, ceea ce trebuia să însemne modernizare a fost perceput de oameni mai degrabă ca o înmulțire a suprafețelor minerale: beton, borduri, pavaje și structuri construite, în detrimentul aspectului vegetal pe care îl aveau locurile respective. Un exemplu a fost proiectul dintre Potcoava de Aur – Trei Starcare s-a si inundat după prima ploaie.

Nu spun că aceasta este explicația întregului proiect al Falezei. Și nici că fiecare suprafață pavată este inutilă, dar înțeleg de ce există această suspiciune.

Faleza nu este un teren gol pe care proiectantul poate desena de la zero. Are deja copaci maturi, taluzuri, vegetație, sculpturi, trasee și o anumită relație între cele două niveluri ale sale. Iar oamenii care au crescut cu ea se tem că, în încercarea de a o moderniza, se poate ajunge la o Faleză mai spectaculoasă pe planșă, dar mai puțin naturală în realitate.

Reacția nu a rămas doar în mediul online. Grupul „Salvăm Pădurea Urbană de pe Faleză Dunării” a organizat întâlniri și proteste și a cerut, între altele, păstrarea arborilor sănătoși, verificarea în teren a situației acestora și publicarea inventarului arboricol. 

Organizatorii susțin că o parte importantă dintre arborii vizați sunt sănătoși și că unele trasee ale utilităților ar putea fi modificate pentru a-i păstra.

Garda de Mediu Galați a primit, la rândul ei, peste 30 de sesizări și un memoriu referitoare la lucrările de modernizare, inclusiv cu privire la arbori și protecția mediului. Instituția a verificat documentația proiectului și modul în care arborii și arbuștii sunt inventariați, marcați și protejați. Garda de Mediu precizează însă că nu se pronunță asupra oportunității proiectului, ci verifică respectarea legislației și a condițiilor din actele de reglementare.

Așadar, controversa există și este reală, dar Galațiul cred că trebuie să-și modernizeze Faleza.

Întrebarea este ce fel de Faleză vrem să avem după modernizare.

Una care să arate cu totul nou? Sau una care să arate nou, dar să rămână familiară pentru cei care au iubit-o înainte de modernizare?