Viitorul rasei Țurcane, adaptarea păstoritului la schimbările climatice, eficiența economică a exploatațiilor zootehnice și necesitatea valorificării superioare a resurselor montane s-au aflat în centrul Sesiunii Științifice Anuale 2026, organizate în perioada 22–23 octombrie de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian–Sibiu. Reuniunea a adus împreună cercetători, cadre universitare, specialiști și reprezentanți ai instituțiilor publice, într-un dialog despre perspectivele agriculturii montane, conservarea tradițiilor pastorale și dezvoltarea durabilă a comunităților rurale, într-un an cu o semnificație deosebită pentru păstori și pentru ecosistemele de pajiști.
Intitulată „Traseul ovinelor din rasa Țurcană pe nivele altitudinale în contextul schimbărilor climatice”, sesiunea științifică a urmărit să evidențieze modul în care transformările climatice influențează activitatea pastorală și să identifice soluții prin care cercetarea, inovarea și experiența crescătorilor de animale pot contribui la consolidarea unui sector esențial pentru economia rurală a României.
Rasa Țurcană, una dintre cele mai reprezentative rase de ovine din țara noastră, ocupă un loc important în sistemele tradiționale de creștere a animalelor, datorită capacității sale de adaptare la condițiile variate de relief și climă, precum și rolului pe care îl are în menținerea activităților pastorale din zonele montane. Într-un context marcat de modificarea regimului precipitațiilor, perioade de secetă, variații de temperatură și presiuni economice tot mai mari asupra fermierilor, cercetarea modului în care efectivele de ovine răspund acestor schimbări devine esențială pentru fundamentarea unor strategii eficiente de dezvoltare a zootehniei.
Dincolo de componenta științifică, evenimentul a oferit un cadru de dezbatere asupra unor probleme care influențează direct activitatea crescătorilor de animale, de la disponibilitatea resurselor furajere și întreținerea pajiștilor până la rentabilitatea exploatațiilor și posibilitățile de valorificare a produselor tradiționale pe piețele interne și europene.
SPECIALIȘTI ȘI REPREZENTANȚI AI INSTITUȚIILOR, REUNIȚI LA CRISTIAN
Sesiunea științifică a reunit reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Academiei de Științe Agricole și Silvice, Agenției Naționale a Zonei Montane, Agenției Naționale de Zootehnie, Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Prefecturii Sibiu, Consiliului Județean Sibiu, APIA Sibiu, Direcției Județene pentru Agricultură Sibiu, Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și Autorității Fitosanitare Sibiu, participarea acestora reflectând caracterul interdisciplinar al problemelor care vizează dezvoltarea zonelor montane.
Printre invitații speciali s-a numărat prof. univ. dr. Radu Rey, președintele Forumului Montan din România, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice și director onorific CE-MONT, una dintre personalitățile asociate de-a lungul timpului cercetării și promovării agriculturii montane în România.
De asemenea, la eveniment a participat Adrian Rey, președintele Asociației Naționale pentru Dezvoltare Rurală-Montană ROMONTANA și vicepreședinte EUROMONTANA, organizație care promovează interesele comunităților montane la nivel european.
Prezența reprezentanților mediului academic, ai cercetării, ai administrației publice și ai organizațiilor dedicate dezvoltării rurale a creat cadrul pentru schimbul de experiență și pentru discutarea unor direcții de acțiune care să răspundă mai bine nevoilor comunităților pastorale.
SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI VIITORUL PĂSTORITULUI CARPATIC
Una dintre temele centrale ale sesiunii a vizat dinamica păstoritului carpatic în context european și influența schimbărilor climatice asupra sistemelor tradiționale de creștere a animalelor. Specialiștii au analizat relația dintre sol, vegetație, animale și activitatea umană, pornind de la necesitatea conservării resurselor naturale și a menținerii echilibrului dintre utilizarea economică a pajiștilor și protejarea biodiversității.
Programul științific a cuprins comunicări dedicate cercetării și inovării în agricultura montană, sistemelor agrosilvopastorale și posibilităților de adaptare a acestora la noile condiții climatice. Aceste sisteme, care îmbină utilizarea terenurilor agricole cu vegetația lemnoasă și pășunatul, pot avea un rol important în conservarea solului, protejarea biodiversității și utilizarea durabilă a resurselor din zonele montane, cu condiția gestionării lor corespunzătoare.
Dezbaterile au abordat, totodată, experiența României în susținerea pastoralismului montan și a transhumanței, practici care reprezintă nu doar forme tradiționale de organizare a creșterii animalelor, ci și expresii ale unui patrimoniu cultural transmis de-a lungul generațiilor.
Recunoașterea transhumanței la nivel UNESCO evidențiază valoarea culturală a acestor practici și importanța păstrării lor, însă continuitatea păstoritului depinde și de existența unor condiții economice care să le permită crescătorilor să își desfășoare activitatea în mod sustenabil.
În acest context, cercetarea științifică trebuie să ofere soluții aplicabile în ferme, iar rezultatele obținute să fie transferate către crescători prin colaborarea dintre institutele de specialitate, universități, organizațiile profesionale și instituțiile responsabile de politicile agricole.
RASA ȚURCANĂ, ÎNTRE VALOAREA ZOOTEHNICĂ ȘI EFICIENȚA ECONOMICĂ
Un alt punct important al reuniunii l-a reprezentat analiza eficienței economice a diferitelor sisteme de creștere a ovinelor din rasa Țurcană, într-un sector în care rentabilitatea exploatațiilor este influențată de costurile de producție, disponibilitatea hranei, organizarea pășunatului și capacitatea fermierilor de a valorifica produsele obținute.
Pentru crescătorii de ovine, adaptarea la schimbările climatice nu înseamnă doar modificarea perioadelor de deplasare a turmelor sau identificarea unor noi suprafețe de pășunat, ci și găsirea unor soluții pentru reducerea vulnerabilității economice a fermelor, prin utilizarea eficientă a resurselor disponibile și diversificarea veniturilor.
În același timp, conservarea raselor adaptate condițiilor locale și valorificarea caracteristicilor acestora reprezintă componente importante ale unei strategii de dezvoltare a zootehniei montane, în care tradiția poate fi susținută prin cercetare, ameliorare și practici moderne de management.
Prin urmare, viitorul oieritului românesc depinde de capacitatea de a îmbina experiența acumulată de generații de păstori cu rezultatele cercetării contemporane, astfel încât sistemele tradiționale de creștere a animalelor să rămână viabile economic și să poată răspunde noilor cerințe de mediu și de piață.
PRODUSELE TRADIȚIONALE ȘI AGROTURISMUL, OPORTUNITĂȚI PENTRU DEZVOLTAREA SATELOR MONTANE
Sesiunea științifică a acordat o atenție deosebită valorificării produselor tradiționale din satele pastorale ale Mărginimii Sibiului, unde creșterea animalelor, prelucrarea laptelui și tradițiile gastronomice contribuie la identitatea culturală și economică a comunităților locale.
Laptele și brânzeturile, carnea de ovine și celelalte produse obținute în gospodăriile și exploatațiile pastorale pot deveni surse importante de venit, dacă sunt susținute prin investiții în procesare, promovare, comercializare și dezvoltarea unor lanțuri scurte de aprovizionare care să apropie producătorii de consumatori.
Într-o piață în care originea produselor, calitatea și autenticitatea capătă o importanță tot mai mare, comunitățile montane au oportunitatea de a transforma patrimoniul pastoral într-un avantaj economic, cu condiția să existe o strategie coerentă de promovare și o colaborare eficientă între producători, autorități și mediul privat.
Programul a inclus și teme privind dezvoltarea bioeconomiei montane, rentabilitatea exploatațiilor agricole și perspectivele agroturismului în județul Sibiu, în contextul schimbărilor climatice. Aceste domenii pot contribui la diversificarea activităților economice din mediul rural și la crearea unor surse suplimentare de venit pentru familiile care depind de agricultură și de creșterea animalelor.
De asemenea, au fost abordate teme referitoare la comunitățile rurale, tradițiile din Țara Făgărașului și transformările din structura familiei țărănești, aspecte care evidențiază faptul că dezvoltarea montană trebuie privită într-o perspectivă integrată, în care economia, cultura și protecția mediului sunt strâns legate.
PROIECTELE EUROPENE, INSTRUMENTE PENTRU O AGRICULTURĂ MONTANĂ MAI REZILIENTĂ
Un loc important în cadrul sesiunii l-au ocupat proiectele de cercetare și cooperare europeană dedicate dezvoltării durabile a comunităților montane, între care proiectul Erasmus+ SHEP4ECO, derulat în România de Asociația RoMontana, precum și inițiativele HUBS4BUILD și MOUNT RESILIENCE.
Proiectul SHEP4ECO propune dezvoltarea unui nou profil profesional, denumit „Păstorul pentru Ecosisteme”, care urmărește adaptarea competențelor profesionale la cerințele actuale privind gestionarea biodiversității și a peisajelor pastorale montane. Inițiativa evidențiază evoluția rolului păstorului, care nu mai poate fi privit exclusiv prin prisma îngrijirii animalelor, ci și ca participant activ la menținerea echilibrului ecologic și la gestionarea responsabilă a resurselor naturale.
Astfel de proiecte pot contribui la modernizarea pregătirii profesionale, la transferul de cunoștințe și la dezvoltarea unor practici adaptate provocărilor de mediu, într-un moment în care comunitățile montane au nevoie de instrumente concrete pentru a face față schimbărilor climatice și transformărilor economice.
În cadrul evenimentului au fost prezentate și publicații de specialitate, între care Cartea Albă privind Cercetarea Agricolă Montană din România și volumul Sistemele agrosilvopastorale, lucrări care contribuie la consolidarea bazei de cunoștințe necesare dezvoltării agriculturii montane și la promovarea unor abordări integrate în gestionarea terenurilor.
Programul a inclus, de asemenea, lansări de volume, între care Sistemele agrosilvopastorale și Fenomenologia sectară, diversitatea temelor reflectând preocuparea organizatorilor pentru abordarea unor subiecte relevante din perspectiva cercetării și a vieții comunităților.
2026 – ANUL INTERNAȚIONAL AL PAJIȘTILOR ȘI PĂSTORILOR
Organizată în contextul Anului Internațional al Pajiștilor și Păstorilor 2026, sesiunea științifică de la Cristian a readus în atenție importanța păstoritului pentru securitatea alimentară, conservarea biodiversității, protejarea peisajelor tradiționale și menținerea activităților economice din zonele montane.
Pajiștile reprezintă o resursă fundamentală pentru creșterea animalelor, iar administrarea lor responsabilă contribuie la conservarea solului, la menținerea biodiversității și la susținerea unor sisteme agricole adaptate condițiilor locale. În același timp, păstorii sunt cei care, prin activitatea lor cotidiană, contribuie la întreținerea acestor peisaje și la păstrarea unor practici care fac parte din patrimoniul rural românesc.
Pentru România, unde zootehnia montană are o tradiție îndelungată, provocarea constă în transformarea acestei moșteniri într-un sector competitiv, capabil să genereze venituri pentru producători și să ofere perspective economice generațiilor tinere din mediul rural.
Acest obiectiv presupune investiții în cercetare, infrastructură, procesare și promovare, dar și politici publice care să țină cont de specificul exploatațiilor montane și de dificultățile întâmpinate de crescătorii de animale.
Sesiunea Științifică Anuală 2026 de la Cristian–Sibiu a demonstrat importanța dialogului dintre cercetare, mediul universitar, autorități și comunitățile pastorale pentru identificarea unor soluții care să asigure continuitatea oieritului românesc. Într-o perioadă în care schimbările climatice și presiunile economice pun la încercare agricultura montană, protejarea rasei Țurcane, valorificarea produselor tradiționale și dezvoltarea unor sisteme de producție sustenabile trebuie să devină priorități ale unei strategii coerente pentru viitorul satului montan românesc.
MAN SIMONA
#OaiaTurcana #OieritRomanesc #AgriculturaMontana #SesiuneaStiintifica2026 #ICDMCristian #CristianSibiu #PetreDaea #RaduRey #AdrianRey #CercetareAgricola #Zootehnie #CrestereaOvinelor #FermieriRomani #PastoritRomanesc #Transhumanta #LegeaMuntelui #AnulInternationalAlPajistilorSiPastorilor #SchimbariClimatice #DezvoltareRurala #ProduseTraditionaleRomanesti #MarginimeaSibiului #Agrosilvopastoralism #AgriculturaDurabila #BioeconomieMontana #Agroturism #ROMONTANA #EUROMONTANA #SHEP4ECO #MOUNTRESILIENCE #AGROEXPERT
Întrebări frecvente
Keep subscribing to MAN SIMONA ALLICEHer next filing reaches you the moment it publishes, on her own subdomain.
Subscribe