APIA CONTINUĂ ASTĂZI PLĂȚILE ÎN AVANS PENTRU ÎNCĂ 100.000 DE FERMIERI. TÁNCZOS BARNA, BILANȚ LA FINALUL CELOR ȘASE LUNI DE INTERIMAT LA MINISTERUL AGRICULTURII

APIA continuă astăzi plata avansurilor pentru aproximativ 100.000 de fermieri, însă agricultura românească se confruntă cu provocări majore, de la creșterea costurilor cu energia și riscul pierderii competitivității în sectorul avicol și cel al creșterii porcinelor, până la blocajele logistice din Portul Constanța și incertitudinile privind reluarea exporturilor de ovine și caprine. Acestea sunt câteva dintre principalele probleme evidențiate de Tánczos Barna în bilanțul prezentat la finalul celor șase luni de interimat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, într-un moment în care viitorul ministru va trebui să transforme măsurile pregătite în finanțări efective și soluții pentru fermieri.APIA CONTINUĂ PLĂȚILE ÎN AVANS PENTRU FERMIERIUnul dintre cele mai importante anunțuri ale bilanțului prezentat de Tánczos Barna vizează continuarea plăților în avans către fermierii care au depus cereri în cadrul Campaniei APIA 2026. După ce, potrivit declarației sale, vineri au fost efectuate plăți pentru peste 103.000 de fermieri, în cursul zilei de astăzi sunt așteptați să primească banii încă aproximativ 100.000 de beneficiari, într-un efort administrativ care urmărește accelerarea transferurilor către sectorul agricol.Fostul ministru a apreciat activitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, mulțumind angajaților pentru eforturile depuse în lunile august și septembrie pentru controalele în teren și verificările administrative, precum și pentru activitatea desfășurată inclusiv în timpul nopții și în weekend, astfel încât plățile în avans să poată începe într-un ritm susținut.În același bilanț, Tánczos Barna a menționat că, în perioada celor șase luni, prin agențiile de plăți au fost transferate peste 1,3 miliarde de euro către fermieri, sub diferite forme de sprijin, în timp ce AFIR a rambursat peste 400 de milioane de euro pentru investiții. De asemenea, plățile efectuate din bugetul național de minister și de cele două agenții ar fi depășit 1,56 miliarde de lei, potrivit cifrelor prezentate de acesta.Mesajul transmis este că mecanismele obișnuite de plată au continuat să funcționeze, chiar și în perioada de interimat, însă noile scheme de sprijin se lovesc de o problemă majoră: lipsa fondurilor suplimentare necesare pentru operaționalizarea lor. Fostul ministru a susținut că Ministerul Agriculturii are nevoie urgentă de o rectificare bugetară și de alocarea unor sume estimate între 1,2 și 1,5 miliarde de lei până la sfârșitul anului, pentru a putea susține programele destinate fermierilor.SECTORUL AVICOL ȘI CREȘTEREA PORCINELOR, SUB PRESIUNEA COSTURILOR ENERGETICEUnul dintre cele mai importante semnale de alarmă transmise la finalul mandatului privește sectoarele avicol și suin, pentru care creșterea prețurilor la energia electrică și la gaze poate deveni un factor decisiv în pierderea competitivității, atât pe piața internă, cât și pe piețele internaționale.Tánczos Barna a avertizat că aceste sectoare nu își pot permite să suporte pe termen lung majorări semnificative ale costurilor de producție fără măsuri de sprijin din partea statului, în condițiile în care competitivitatea industriei agroalimentare depinde de diferențe de cost care pot părea mici, dar care influențează decisiv prețul final și capacitatea companiilor de a concura cu producătorii din alte țări.În opinia sa, România trebuie să analizeze urgent posibilitatea instituirii unor scheme de ajutor de stat care să compenseze temporar o parte din cheltuielile suplimentare cu energia, în limite financiare bine definite și în funcție de consumul aferent activității productive. O astfel de intervenție ar trebui să urmărească menținerea capacităților de producție și evitarea situației în care companiile își reduc activitatea sau aleg să investească în alte state, unde costurile energetice sunt mai avantajoase.Problema nu este una exclusiv românească, iar fostul ministru a atras atenția că statele membre și Comisia Europeană trebuie să țină cont de presiunile concurențiale care se conturează pe piețele internaționale, inclusiv de evoluția capacităților de producție din China în domeniul agriculturii și al creșterii animalelor. Într-un asemenea context, lipsa unor măsuri adecvate ar putea afecta poziția producătorilor europeni, inclusiv a celor români, care au investit în capacități moderne și în dezvoltarea exporturilor.Pentru sectorul avicol, miza este cu atât mai importantă cu cât România și-a consolidat prezența pe piețele externe, iar pierderea avantajului competitiv ar putea avea consecințe asupra întregului lanț economic, de la ferme și procesatori până la locurile de muncă și veniturile generate de exporturi.Aceeași atenție trebuie acordată sectorului de creștere a porcinelor, unde costurile cu energia se adaugă celorlalte cheltuieli de producție, într-un domeniu care are nevoie de predictibilitate și de instrumente de sprijin pentru a face față concurenței internaționale.PANIFICAȚIA, UN ALT SECTOR VULNERABIL LA SCUMPIREA ENERGIEIPresiunile asupra costurilor energetice nu se limitează la fermele de animale, ci se transmit și către industria alimentară, inclusiv către sectorul de panificație, unde menținerea prețurilor la nivelurile actuale ar putea deveni tot mai dificilă dacă energia electrică și gazele continuă să se scumpească.Tánczos Barna a atras atenția că autoritățile trebuie să analizeze cu atenție această evoluție, deoarece efectele nu se limitează la marjele de profit ale companiilor, ci pot influența prețurile produselor alimentare și competitivitatea unităților de procesare. În cazul întreprinderilor care consumă cantități importante de energie, sprijinul public ar putea fi necesar pentru o perioadă limitată, astfel încât activitatea productivă să poată continua în condiții sustenabile.În acest context, elaborarea unei scheme naționale de ajutor de stat a fost prezentată drept una dintre variantele care ar putea fi analizate de viitorul ministru al Agriculturii. Potrivit fostului ministru, mecanismele existente nu răspund în totalitate nevoilor unor operatori economici, inclusiv din cauza neconcordanțelor dintre codurile CAEN eligibile și activitățile pentru care se solicită sprijin.O eventuală schemă ar trebui construită pe baza unei evaluări clare a sectoarelor afectate și a impactului costurilor energetice asupra activității economice, cu respectarea regulilor europene privind ajutoarele de stat. În acest fel, România ar putea urmări menținerea capacităților de producție și protejarea investițiilor, fără ca intervenția publică să devină o măsură permanentă sau lipsită de criterii economice.PESTE UN MILIARD DE LEI PENTRU SCHEMELE DE SPRIJIN: PROGRAME PREGĂTITE, DAR FĂRĂ FINANȚARE COMPLETĂÎn bilanțul său, Tánczos Barna a insistat asupra faptului că mai multe programe de sprijin au parcurs etape importante de pregătire legislativă, unele fiind adoptate de Parlament, iar pentru anumite scheme fiind deja primite și centralizate cererile de finanțare. Cu toate acestea, plata beneficiarilor depinde de asigurarea integrală a sumelor necesare prin bugetul național.Printre măsurile menționate se numără schemele pentru sectoarele bovin și suin, sprijinul pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte, programele de minimis pentru legumele cultivate în spații protejate și pentru alte culturi, precum și măsurile destinate unor sectoare zootehnice afectate de dificultăți sanitare și economice.Fostul ministru a susținut că Ministerul Agriculturii a centralizat impactul bugetar al acestor programe și l-a transmis Ministerului Finanțelor, însă lipsa rectificării bugetare a împiedicat completarea alocărilor necesare. În cazul unor scheme susținute parțial din fonduri europene, România trebuie să asigure și partea de finanțare națională, pentru ca sprijinul să poată ajunge efectiv la beneficiari.„Nu ministerul are nevoie de bani, ci fermierii”, a fost mesajul transmis în contextul solicitării de alocare urgentă a fondurilor, fostul ministru atrăgând atenția că producătorii români suportă costuri tot mai mari cu motorina, îngrășămintele și energia, în timp ce concurează cu fermieri din alte state membre care beneficiază de măsuri de sprijin similare.Pentru viitorul ministru, una dintre prioritățile imediate va fi, astfel, deblocarea finanțării acestor programe, în condițiile în care adoptarea legislației și depunerea cererilor nu sunt suficiente dacă resursele bugetare nu sunt disponibile.PORTUL CONSTANȚA ȘI EXPORTUL DE CEREALE: FERMIERII ROMÂNI AU NEVOIE DE ACCES TRANSPARENT LA LOGISTICĂO altă temă majoră a bilanțului privește dificultățile logistice întâmpinate de fermierii români în transportarea și valorificarea cerealelor, în special prin Portul Constanța, unde disponibilitatea transportului feroviar, accesul la infrastructură și organizarea operațiunilor de descărcare pot influența decisiv costurile și calendarul livrărilor.Tánczos Barna a afirmat că fermierii au nevoie de trenuri, vagoane și infrastructură adecvată, dar și de reguli clare privind accesul în port și prioritizarea transporturilor, astfel încât garniturile care ajung din diferite regiuni ale țării să nu fie nevoite să aștepte zile întregi pentru descărcarea mărfurilor. În opinia sa, trebuie asigurată transparența operațiunilor și a transferurilor multimodale dintre operatorii feroviari, transportatorii rutieri și operatorii portuari, pentru a elimina orice suspiciune de tratament preferențial.Problema este cu atât mai importantă cu cât fermierii români se confruntă deja cu dificultăți în valorificarea producției, iar marfa rămasă în silozuri generează costuri și limitează capacitatea de a încasa veniturile necesare continuării activității. În același timp, apar solicitări comerciale pentru importul de cereale din Ucraina, inclusiv din partea unor operatori economici români, ceea ce poate amplifica presiunea asupra pieței interne atunci când producătorii autohtoni nu își pot transporta și vinde eficient recoltele.Fostul ministru a precizat că sprijinirea tranzitului cerealelor ucrainene către alte piețe europene poate continua, însă acest lucru trebuie organizat prin mecanisme logistice eficiente, fără a dezavantaja producția românească. În opinia sa, prioritatea viitorului Guvern trebuie să fie rezolvarea blocajelor de transport, folosirea la maximum a capacității de transbordare și garantarea unor condiții transparente de acces la infrastructura portuară.Această abordare nu presupune automat interzicerea importurilor din Ucraina, ci necesitatea unei politici care să țină cont de interesele producătorilor români, de funcționarea pieței și de capacitatea infrastructurii de a gestiona fluxurile comerciale în condiții competitive.EXPORTUL DE OVINE ȘI CAPRINE, ÎN AȘTEPTAREA VACCINURILOR ȘI A DECIZIILOR DE LA BRUXELLESUna dintre cele mai sensibile probleme prezentate la finalul mandatului privește situația crescătorilor de ovine și caprine, afectați de restricțiile comerciale și de incertitudinile privind reluarea exporturilor. Potrivit declarațiilor lui Tánczos Barna, autoritățile române au transmis documentele și informațiile solicitate pentru punerea în aplicare a planului de vaccinare, însă livrarea dozelor promise din banca de vaccinuri a Comisiei Europene a întârziat.Fostul ministru a afirmat că, deși reprezentanții României au primit asigurări la începutul lunii septembrie că vaccinurile vor fi trimise în cel mai scurt timp, promisiunea nu fusese onorată la momentul declarației. Întârzierea a afectat calendarul de implementare a planului național, în condițiile în care autoritățile române doreau să utilizeze același tip de vaccin și același producător pentru a evita complicațiile generate de folosirea unor produse diferite.În paralel, ANSVSA pregătește procedurile necesare pentru achiziționarea celorlalte doze de vaccin de care România are nevoie pentru aplicarea planului la nivel național. Potrivit fostului ministru, odată ce primele doze vor ajunge în țară, autoritățile ar trebui să poată începe vaccinarea într-un interval scurt, în funcție de procedurile tehnice și operaționale.Totuși, vaccinarea nu înseamnă automat reluarea exporturilor. Pentru ca animalele vaccinate să poată fi comercializate pe piețele externe în condițiile dorite de România, este necesară și clarificarea cadrului european aplicabil, inclusiv modificarea regulamentului relevant, demers care ține de competența Comisiei Europene.Tánczos Barna a evitat să avanseze un nou termen pentru reluarea exporturilor, precizând că, după ce autoritățile române și-au îndeplinit obligațiile care le reveneau, următoarele decizii depind de Bruxelles. În opinia sa, România trebuie să pună în aplicare planul de vaccinare și apoi să solicite Comisiei Europene să decidă asupra pașilor necesari pentru ridicarea restricțiilor în zonele în care sunt îndeplinite condițiile.Pentru crescătorii de ovine și caprine, miza este majoră, deoarece prelungirea restricțiilor poate afecta valorificarea animalelor, fluxurile comerciale și veniturile fermierilor. De aceea, întârzierea vaccinurilor și lipsa unui calendar clar pentru reluarea exporturilor rămân probleme care necesită atât intervenție administrativă, cât și soluții la nivel european.CE URMEAZĂ DUPĂ CELE ȘASE LUNI DE INTERIMATDincolo de bilanțul plăților și de programele pregătite, declarațiile lui Tánczos Barna conturează o agendă de lucru pentru viitorul ministru al Agriculturii, într-un moment în care presiunile asupra sectorului agroalimentar provin simultan din creșterea costurilor de producție, dificultățile de finanțare, blocajele logistice și incertitudinile comerciale.Prioritățile indicate sunt deblocarea rectificării bugetare și finanțarea schemelor de sprijin, identificarea unor soluții pentru sectoarele avicol, suin și de panificație expuse costurilor energetice, îmbunătățirea logisticii pentru exportul cerealelor prin Portul Constanța și accelerarea demersurilor europene necesare reluării exporturilor de ovine și caprine.În același timp, viitorul ministru va trebui să urmărească pregătirea bugetului pentru 2027, astfel încât programele de sprijin, investițiile în irigații și finanțările destinate modernizării agriculturii să fie integrate într-un cadru predictibil, care să permită atât continuarea plăților directe, cât și dezvoltarea capacităților de producție și procesare.La finalul celor șase luni de interimat, Tánczos Barna a transmis că experiența acumulată în activitatea politică îl determină să privească încheierea mandatului dintr-o perspectivă rațională, insistând asupra implementării deciziilor asumate împreună cu echipa ministerului.Pentru agricultura românească, însă, adevăratul bilanț va fi dat de ceea ce se întâmplă în perioada următoare: dacă finanțările anunțate vor ajunge la fermieri, dacă industria agroalimentară va primi instrumentele necesare pentru a-și păstra competitivitatea și dacă producătorii români vor putea să își transporte și să își valorifice marfa în condiții corecte pe piețele interne și externe.SIMONA MAN#AGROEXPERT #APIA #TanczosBarna #MADR #AgriculturaRomaneasca #FermieriRomani #PlatiAPIA #SprijinPentruFermieri #Zootehnie #SectorulAvicol #SectorulSuin #IndustriaAlimentara #Energie #PortulConstanta #ExporturiAgricole #CerealeRomanesti #OvineSiCaprine #PoliticaAgricola #FonduriEuropene #AGROEXPERTTV