ROMÂNIA SUSȚINE FINANȚAREA ADECVATĂ A POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN VIITORUL BUGET AL UE. ILIE BOLOJAN, LA SUMMITUL PPE DE LA BRUXELLES

Finanțarea Politicii Agricole Comune și menținerea fondurilor de coeziune se numără printre prioritățile prezentate de premierul Ilie Bolojan în cadrul Summitului Partidului Popular European, desfășurat joi, 15 octombrie 2026, la Bruxelles, într-un context european marcat de presiuni economice, costuri ridicate ale energiei și nevoia consolidării competitivității.

Viitorul buget al Uniunii Europene reprezintă una dintre temele de interes strategic pentru România, în condițiile în care modul în care vor fi repartizate resursele europene va influența direct capacitatea statelor membre de a susține agricultura, dezvoltarea rurală, infrastructura și investițiile necesare modernizării economiei. La reuniunea PPE, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța unui buget european care să asigure finanțarea adecvată a Politicii Agricole Comune (PAC) și a politicii de coeziune, două instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și menținerea competitivității economice.

Pentru agricultura românească, poziția exprimată de șeful Guvernului este relevantă în perspectiva negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, deoarece Politica Agricolă Comună reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru fermieri, atât prin plățile directe, cât și prin intervențiile destinate dezvoltării rurale și investițiilor în modernizarea exploatațiilor agricole. Menținerea unei finanțări adecvate este importantă pentru stabilitatea veniturilor producătorilor, susținerea investițiilor și consolidarea capacității agriculturii românești de a face față concurenței de pe piața europeană și internațională.

În același timp, viitorul PAC trebuie privit dincolo de dimensiunea subvențiilor, fiind necesară o abordare care să permită fermierilor să răspundă provocărilor generate de schimbările climatice, creșterea costurilor de producție, volatilitatea piețelor și presiunea exercitată de importuri. Pentru România, unde agricultura are un rol important în economia națională și în dezvoltarea comunităților rurale, predictibilitatea finanțării europene și accesul la investiții rămân condiții esențiale pentru creșterea productivității, dezvoltarea procesării agroalimentare și obținerea unei valori adăugate mai mari în interiorul economiei naționale.

Energia scumpă, o problemă directă pentru fermele și industria agroalimentară

Un alt subiect important abordat la summit a fost impactul costurilor ridicate ale energiei asupra economiei europene, o problemă cu efecte directe și asupra sectorului agroalimentar. Prețul energiei influențează costurile de irigare, depozitare, refrigerare, transport și procesare, în timp ce prețurile combustibililor și ale îngrășămintelor pot afecta semnificativ rentabilitatea exploatațiilor agricole.

Premierul Ilie Bolojan a evidențiat necesitatea unor măsuri pe termen scurt pentru protejarea economiei și a consumatorilor, dar și a unor soluții structurale, bazate pe creșterea producției interne de energie, dezvoltarea interconectărilor și diversificarea surselor de aprovizionare. Pentru fermierii români, reducerea vulnerabilității la șocurile energetice este importantă nu numai pentru diminuarea cheltuielilor de exploatare, ci și pentru menținerea competitivității produselor agricole și alimentare pe o piață în care costurile de producție se reflectă, în cele din urmă, în prețurile de vânzare.

În acest context, dezvoltarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, modernizarea infrastructurii energetice și investițiile în energia nucleară pot contribui la consolidarea securității energetice a României. Potrivit comunicatului Guvernului, România este estimată să devină, începând din 2027, cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Valorificarea acestui potențial ar putea avea efecte importante asupra economiei naționale, însă beneficiile pentru agricultură vor depinde și de modul în care evoluția pieței energiei se va reflecta în costurile suportate de fermieri și de industria de procesare.

Infrastructura și investițiile, condiții pentru dezvoltarea agriculturii

Susținerea investițiilor în infrastructura de transport și în rețelele energetice, menționată printre prioritățile României, are implicații importante și pentru lanțul agroalimentar. Drumurile, căile ferate, porturile și capacitățile logistice influențează costul transportului cerealelor și al altor produse agricole, accesul la piețe și posibilitatea producătorilor de a valorifica eficient recoltele.

Pentru România, dezvoltarea infrastructurii logistice este cu atât mai importantă cu cât poziția geografică și accesul la Dunăre și la portul Constanța oferă oportunități pentru exporturile agricole către piețele europene și extracomunitare. Investițiile în transport și depozitare pot contribui la diminuarea blocajelor logistice, la reducerea pierderilor și la creșterea capacității producătorilor de a negocia condiții comerciale mai bune.

În paralel, finanțarea europeană trebuie să susțină modernizarea fermelor, dezvoltarea sistemelor de irigații, digitalizarea agriculturii și extinderea capacităților de depozitare și procesare. Aceste investiții sunt esențiale pentru reducerea vulnerabilității la secetă și la alte fenomene climatice extreme, dar și pentru diminuarea dependenței de exportul materiilor prime și de importurile de produse alimentare cu valoare adăugată ridicată.

Provocarea României: finanțare europeană transformată în rezultate pentru fermieri

Participarea premierului Ilie Bolojan la reuniunea liderilor PPE, în cadrul căreia au fost discutate prioritățile europene alături de președintele partidului, Manfred Weber, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, readuce în atenție miza negocierilor privind viitorul buget al Uniunii Europene. Pentru România, obiectivul nu este doar menținerea unor alocări financiare adecvate pentru agricultură, ci și utilizarea eficientă a resurselor disponibile, astfel încât acestea să se reflecte în investiții productive, venituri mai stabile pentru fermieri și o economie rurală mai puternică.

În perspectiva următorului cadru financiar european, agricultura românească are nevoie de continuitatea sprijinului financiar, de reguli predictibile și de instrumente care să răspundă diferențelor dintre exploatațiile agricole, de la fermele mici și mijlocii până la marile unități comerciale. Totodată, competitivitatea sectorului depinde de capacitatea României de a lega sprijinul acordat producției agricole de dezvoltarea procesării, a infrastructurii și a accesului la piețe.

Poziția exprimată de Guvern la Bruxelles indică susținerea finanțării Politicii Agricole Comune, însă rezultatul concret pentru fermierii români va depinde de negocierile europene și de deciziile care vor fi adoptate în perioada următoare. Miza este una majoră: asigurarea resurselor necesare pentru ca agricultura să rămână un sector competitiv, capabil să contribuie atât la securitatea alimentară a României și a Uniunii Europene, cât și la dezvoltarea economică a comunităților rurale.

Sursa: Comunicatul de presă al Guvernului României privind participarea premierului Ilie Bolojan la Summitul Partidului Popular European de la Bruxelles, 15 octombrie 2026.

SIMONA MAN

#AgriculturaRomânească #IlieBolojan #PPE #PoliticaAgricolăComună #PAC #FonduriEuropene #FermieriRomâni #MADR #AGROEXPERT #Agricultură #DezvoltareRurală