Exporturile de ovine, între Bruxelles și criza de încredere din sistemul sanitar-veterinar. Crescătorii cer răspunsuri concrete de la ANSVSA

La aproape trei luni de la blocarea exporturilor de ovine și caprine, România încearcă să găsească o soluție pentru ieșirea din criza sanitar-veterinară, iar discuțiile purtate la nivelul Ministerului Agriculturii și ulterior la Bruxelles deschid o nouă etapă în ceea ce privește controlul bolilor, trasabilitatea și circulația animalelor. Dincolo însă de comunicatele oficiale, în sectorul ovin se acumulează nemulțumirea, iar crescătorii reclamă lipsa unor răspunsuri concrete, comunicarea deficitară și deteriorarea încrederii în ANSVSA.O dezbatere televizată dedicată situației sectorului ovin, la care a participat Nicolae Cioranu, Presedinte al Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” și Presedinte al Federației Romovis, a adus în prim-plan nemulțumirea crescătorilor față de modul în care autoritățile sanitar-veterinare au gestionat această criză.Discuția a pornit de la ultimele demersuri ale Ministerului Agriculturii pentru reluarea exporturilor și de la întâlnirile purtate la Bruxelles, unde România trebuie să demonstreze că poate controla circulația animalelor și poate garanta un sistem eficient de trasabilitate.Implicarea ministrului Agriculturii, Tánczos Barna, în aceste discuții reprezintă un singurul semnal pozitiv pentru sector, mai ales într-un moment în care presiunea economică asupra crescătorilor crește de la o săptămână la alta.Totuși, pentru fermieri, nu mai este suficientă doar existența unor întâlniri și discutii.Este nevoie de un plan concret de solutii , de termene clare și de asumarea unor responsabilități precise.Bruxelles-ul cere României garanții privind trasabilitatea animalelorUna dintre principalele probleme aflate în centrul discuțiilor cu partea europeană este capacitatea României de a controla circulația animalelor și de a demonstra că poate urmări efectivele de animale, de a controla si a limita riscul de răspândire a bolilor.În condițiile evoluției pestei micilor rumegătoare și ale apariției variolei ovine în mai multe zone ale țării(19 judete afectate), problema trasabilității devine fundamentală.România trebuie să poată demonstra in timp real că știe unde se află animalele, de unde provin, unde sunt deplasate și în ce condiții se realizează aceste mișcări.Practic, Bruxelles-ul așteaptă un plan național credibil și asumat, prin care autoritățile să demonstreze că pot controla mișcarea animalelor și pot reduce riscul de difuzare a bolilor.Pentru sectorul ovin, această cerință este esențială, dar trebuie însoțită de o comunicare clară către fermieri.Crescătorii trebuie să știe exact ce reguli trebuie să respecte, ce obligații au, ce documente sunt necesare și care sunt măsurile pe care autoritățile intenționează să le aplice.„Spuneți-ne ce trebuie să facem și aia facem”Nemulțumirea crescătorilor a fost exprimată fără echivoc în cadrul dezbaterii.Nicolae Cioranu a explicat că organizațiile reprezentative au încercat în repetate rânduri să obțină un dialog direct cu conducerea ANSVSA și să clarifice situația, însă, în opinia sa, aceste demersuri nu au produs răspunsurile așteptate de fermieri.În urma mai multor întâlniri și a unor așteptări considerate eșuate din lipsa de asumare, reprezentanții crescătorilor au ajuns inclusiv la solicitarea demisiei conducerii ANSVSA.Nemulțumirea nu este, în această perspectivă, una personală, ci reprezintă poziția exprimată de organizațiile care susțin că reprezintă interesele crescătorilor.Mesajul transmis de sector este, în esență, unul simplu:„Spuneți-ne ce trebuie să facem și aia facem.”Nu este un refuz al măsurilor sanitar-veterinare și nici o contestare a necesității controlului bolilor.Este solicitarea fermierului de a primi reguli clare, predictibile și aplicabile în teren.Trei luni de criză și prea multe informații „pe surse”Unul dintre cele mai serioase reproșuri formulate în cadrul dezbaterii a fost cel referitor la comunicarea instituțională.Crescătorii susțin că, în perioada acestei crize, multe dintre informațiile importante au ajuns la ei nu prin canale oficiale, ci prin surse neoficiale.Într-o criză epidemiologică, comunicarea nu este un element secundar.Este parte din mecanismul de control.Fermierul trebuie să știe ce se întâmplă, care sunt riscurile, ce măsuri trebuie să aplice și care este perspectiva de evoluție a situației.Atunci când informațiile oficiale lipsesc sau sunt prea generale, locul lor este ocupat inevitabil de zvonuri, interpretări și informații transmise informal.Iar această situație alimentează exact ceea ce România încearcă acum să repare în relația cu Bruxelles-ul: lipsa de încredere in serviciile veterinare românesti.Criza nu mai este doar despre exporturiMiza actuală depășește cu mult problema reluării exporturilor.Dacă restricțiile continuă, crescătorii vor suporta în continuare costurile menținerii efectivelor, în timp ce posibilitățile de valorificare rămân limitate.Pe termen mai lung, presiunea economică poate determina reducerea efectivelor și renunțarea unor crescători la activitate.Iar România nu își poate permite să piardă efectivele de reproducție construite în decenii.Sectorul ovin reprezintă o componentă importantă a zootehniei românești, iar pierderea nucleelor de reproducție ar însemna nu doar o pierdere economică imediată, ci și o problemă pentru capacitatea viitoare a României de a produce carne și de a-și menține o bază zootehnică proprie.ANSVSA trebuie să-și regăsească rolul fundamental,acela de a se asigura prin măsurile luate ca efectivul de animale de pe teritoriul României este sănătos si ca produsele de origine animală sunt sigure si conformeDiscuția a adus în atenție și o problemă de principiu privind rolul autorității sanitar-veterinare.Exporturile sunt importante pentru crescători și pentru economia națională, însă rolul fundamental al ANSVSA este acela de a asigura sănătatea animalelor, prevenirea și controlul bolilor și funcționarea unui sistem de trasabilitate credibil.România nu poate cere redeschiderea piețelor externe fără să demonstreze că are control asupra situației epidemiologice interne.Iar acest lucru presupune mai mult decât identificarea animalelor în registre.Presupune un sistem funcțional în teren, medici veterinari suficienți, colaborare cu medicii veterinari concesionari, controale eficiente și, mai ales, un flux rapid și transparent de informații între fermier, medicul veterinar și autoritatea sanitar-veterinară.Reteaua veterinară din teritoriu nu poate fi ignoratăÎn această ecuație, medicii veterinari din teritoriu reprezintă una dintre verigile esențiale.Ei sunt cei care intră efectiv în contact cu fermele, cu animalele și cu crescătorii și sunt primii care pot identifica problemele din teren.Dacă această verigă nu are suficiente resurse, instrumente și pârghii pentru a interveni, orice plan elaborat la nivel central riscă să rămână doar pe hârtie.De aceea, orice strategie privind reluarea exporturilor trebuie să includă și consolidarea capacității sanitar-veterinare din teritoriu.România are nevoie de un plan, nu doar de declarațiiÎntâlnirea de la Bruxelles și demersurile Ministerului Agriculturii pot reprezenta un punct de cotitură.Faptul că partea română încearcă să construiască o soluție împreună cu reprezentanții sistemului sanitar-veterinar și să prezinte Comisiei Europene un plan privind trasabilitatea și controlul circulației animalelor este un pas necesar.Dar următoarea etapă trebuie să fie una concretă.Care este planul?Care sunt termenele?Ce obligații vor avea crescătorii?Ce măsuri va lua ANSVSA?Când poate fi reevaluată situația exporturilor?Acestea sunt întrebările la care fermierii așteaptă răspuns.După aproape trei luni de restricții, sectorul nu mai poate funcționa doar pe promisiuni și informații transmise „pe surse”.Miza reală este salvarea sectorului ovinCriza actuală trebuie tratată strategic.România are nevoie de un sistem sanitar-veterinar credibil, capabil să garanteze sănătatea animalelor și să ofere partenerilor europeni siguranța că animalele care părăsesc România provin dintr-un circuit controlat și trasabil.Dar, în același timp, România trebuie să-și protejeze crescătorii și șeptelul național.Pentru că fiecare efectiv pierdut înseamnă ani de muncă pierduți, iar reconstruirea unui nucleu de reproducție nu se face printr-o măsură administrativă și nici de pe o zi pe alta.În acest moment, sectorul ovin transmite un mesaj extrem de clar către autorități:Crescătorii sunt dispuși să respecte regulile. Vor însă să știe care sunt regulile, vor să fie informați și vor să vadă că instituțiile statului își asumă responsabilitatea pentru soluție.Reluarea exporturilor este obiectivul imediat.Reconstruirea încrederii dintre fermieri și autorități este însă condiția pentru ca sectorul ovin românesc să poată merge mai departe.SIMONA MAN#ExporturiOvine #ExporturiCaprine #Ovine #Caprine #CrescatoriOvine #Ciobani #Romovis #PastorulCrisana #ANSVSA #MADR #TanczosBarna #PestaMicilorRumegatoare #VariolaOvina #SanatateAnimala #Trasabilitate #Zootehnie #AgriculturaRomaneasca #FermieriRomani #FermaRomaneasca #ShetelNational #Agricultura #AGROEXPERT #AGROEXPERTTV #Romania