Motorina de 11 lei, „noua normalitate” a iernii? Analiză: România riscă penurie încă din decembrie, iar stocurile de 90 de zile sunt înșelătoare

Litrul de motorină costă în medie 10,90 lei, cel mai mult din istorie, iar specialiștii spun că problema nu se oprește la preț. Potrivit unei analize a think-tank-ului economic Frames, citată de Agerpres, riscul unei penurii nu mai este teoretic, iar criza globală a motorinei poate dura încă un an.

Scumpiri de aproape 40% în mai puțin de zece luni

Pe 22 octombrie, motorina standard costa în medie 10,90 lei pe litru, iar benzina 10,10 lei, conform datelor PretCarburant. În ianuarie, într-o benzinărie Petrom din București, motorina costa 7,89 lei, iar benzina 7,67 lei. Creșterea este de aproximativ 3 lei pe litru, adică 38% la motorină și 32% la benzină.

Cea mai mare parte a scumpirii a venit în a doua jumătate a anului. De la 30 iunie, motorina a crescut cu 1,68 lei (18,2%), iar benzina cu 1,44 lei (16,6%). Analistul Adrian Negrescu explică de ce motorina urcă mai repede: este produsul cel mai afectat de criza globală și cel de care depind transportul de marfă, agricultura și construcțiile. El avertizează că nu e vorba de o scumpire de sezon, ci de o criză structurală de cel puțin un an, iar motorina de 11 lei este „noua normalitate” a iernii.

„Stocuri pentru 90 de zile”: o cifră corectă tehnic, dar înșelătoare

Ministerul Energiei a anunțat de mai multe ori că România are stocuri de urgență pentru 90 de zile. Analiza arată însă că cele aproximativ 2,04 milioane de tone sunt calculate la 90 de zile de importuri nete, nu de consum la pompă. Contează și structura lor. Peste jumătate, 1,08 milioane de tone (53%), este țiței și materie primă care trebuie mai întâi procesată. Produsele finite însumează circa 957.000 de tone, din care doar aproximativ 511.000 de tone sunt motorină. În plus, doar jumătate din stocuri, echivalentul a 45 de zile, se află fizic în România. Restul este depozitat în alte state UE și ar ajunge mult mai greu în țară în caz de criză.

Penurii posibile încă din decembrie

Negrescu spune că penuriile regionale ar putea apărea de la începutul lui decembrie, din cauza capacității limitate de transport feroviar și de depozitare, iar rezerva strategică de motorină s-ar apropia de epuizare în ianuarie 2027. El precizează că este un test de stres, nu o prognoză oficială, dar arată punctul slab: motorina, nu benzina. România produce circa 2,7 milioane de tone de țiței pe an și importă aproximativ trei sferturi din necesar. Peste 60% din importurile recente veneau din Kazahstan, prin conducta CPC și portul rusesc Novorossiisk. În iulie, livrările au fost oprite câteva zile după atacuri cu drone asupra infrastructurii. La motorină, situația e și mai delicată, pentru că România consumă mai mult decât produce. Motorina vine din SUA, din Kazahstan (care a depășit Norvegia și a urcat pe locul doi) și din zona Golfului, rute fie lungi, fie expuse conflictelor, cu costuri de transport și asigurare în creștere. 

Lecția Italiei: plafonarea golește pompele

În Italia, rețele precum Eni, IP, Q8 și Tamoil au plafonat voluntar prețul la 2,19 euro pe litru, în aproximativ 10.000 de stații. Cumpărătorii au golit stocurile la prețul mic, iar benzinarii au ajuns să piardă între 6 și 20 de cenți pe litru. Reducerea accizei a expirat fără să fie înlocuită, transportatorii și fermierii au blocat drumurile, iar rafinăria Eni din Taranto a fost blocată între 12 și 16 octombrie. Pe 15-16 octombrie, 150 dintre cele 270 de benzinării Eni din Puglia erau goale. Potrivit lui Negrescu, Italia nu a rămas fără motorină pentru că lumea a rămas fără petrol, ci pentru că a încercat să rezolve prin decrete o problemă de piață. Orice plafonare în România ar avea același efect: furnizorii și-ar duce volumele în altă parte, iar pompele s-ar goli.

Ce propune expertul

Negrescu spune că România are nevoie de un plan pentru iarnă, nu de măsuri de avarie. Prima prioritate este securizarea aprovizionării, atât cu țiței pentru cele două rafinării majore funcționale, cât și cu motorină din import, prin contracte pe termen lung cu furnizori diversificați. A doua este aducerea în țară a unei părți mai mari din stocurile de urgență aflate în alte state membre. A treia vizează intervenția inteligentă asupra prețului: nu plafonare, ci sprijin țintit pentru transportatori și fermieri, păstrarea accizei dinamice și reducerea taxelor de-a lungul lanțului. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri din 2027 este, în opinia lui, un pas bun, dar insuficient.

El cere ca statul să spună public, cu cifre verificabile, câtă motorină există efectiv în țară și cât de repede poate fi scoasă din rezerve. Formula „avem stocuri pentru 90 de zile” nu este o strategie, spune analistul. O penurie de doar câteva zile ar opri camioanele, utilajele agricole și șantierele și ar aduce o nouă rundă de scumpiri la alimente, exact când inflația a început din nou să crească.

Frames este un think tank economic specializat în analize și studii de piață privind economia.