Poliția Română, la limita resurselor: un sfert din posturile operative sunt goale, iar dosarele s-au înmulțit cu până la 50%

Lipsa de personal din Poliția Română nu mai este o problemă de moment, ci una care s-a cronicizat, avertizează Sindicatul Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual (SNPPC). Într-un comunicat publicat la 16 octombrie 2026, organizația spune că structurile operative de ordine publică au un deficit de aproximativ 30% la nivel național, estimare care provine din centralizările făcute de sindicat. În același timp, numărul cauzelor repartizate unui singur polițist a crescut, în medie, cu 40–50% în ultimii ani.

Patrule puține, distanțe mari

Potrivit sindicatului, schemele de personal nu mai țin pasul cu realitatea: infracționalitatea s-a diversificat, criminalitatea informatică și cea transfrontalieră au crescut, legislația este tot mai complexă, iar polițiștii au primit noi atribuții fără ca resursele să crească la fel. Fondurile pentru funcționarea unităților ar fi, în plus, alocate uneori cu întârziere și sub necesar. Lipsa efectivelor se vede, spun reprezentanții sindicali, în numărul patrulelor auto și pedestre. Cel mai greu este în mediul rural, unde o singură patrulă poate acoperi o zonă de zeci de kilometri. SNPPC susține că, din cauza numărului insuficient de echipaje pe tură, timpul de răspuns la apelurile 112 nu poate fi respectat întotdeauna. Comunicatul nu oferă însă o statistică națională a întârzierilor și nici o distribuție pe județe.

Mai multe dosare, mai multă birocrație

Polițiștii au tot mai multe cauze penale și contravenționale de soluționat, la care se adaugă petiții, mandate și alte sarcini administrative. Sindicatul vorbește și despre atribuțiile legate de violența domestică, de la monitorizarea ordinelor de protecție la deplasările repetate în teren, precum și despre supravegherea persoanelor aflate sub arest la domiciliu sau control judiciar. Toate acestea se adaugă misiunilor obișnuite de menținere a ordinii publice.

Ore suplimentare și permanență de acasă

Deficitul se resimte și în condițiile de muncă. SNPPC reclamă ore suplimentare care nu ar fi recuperate sau plătite și perioade de permanență de la domiciliu fără plata corespunzătoare. Sindicatul invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și Directiva 2003/88/CE privind timpul de lucru. Încadrarea juridică a unei astfel de perioade depinde totuși de condițiile concrete ale disponibilității impuse.

 Ce cer polițiștii

Sindicatul cere Guvernului, Ministerului Afacerilor Interne și conducerii Poliției Române: reevaluarea schemelor de organizare, în funcție de volumul real de muncă și de nevoile fiecărei unități; ocuparea posturilor vacante, cu prioritate în structurile operative și în mediul rural; evaluarea atribuțiilor suplimentare, pentru reducerea sarcinilor administrative; clarificarea regimului permanenței de la domiciliu, în raport cu legislația europeană; finanțare și dotări adecvate, inclusiv pentru carburant, clădiri, echipamente de protecție și parcul auto; asumarea responsabilității manageriale, astfel încât disfuncționalitățile să nu fie puse exclusiv în seama polițiștilor din teren.

În concluzie, SNPPC susține că siguranța cetățenilor nu poate fi asigurată doar prin acte normative și proceduri noi, ci presupune personal suficient, pregătire adecvată și dotări corespunzătoare. Efectele concrete asupra siguranței publice trebuie însă evaluate pe baza datelor operative, a timpilor de intervenție și a numărului real de posturi ocupate în fiecare structură.