233 de voturi, o țară blocată

De la coaliția de vară la moțiunea record

Cabinetul Bolojan s-a format la 23 iunie 2025, cu PNL, USR, UDMR și PSD. Coaliția a cedat în aprilie 2026. PSD a retras sprijinul politic la „Momentul adevărului", invocând „prăbușirea economico-socială" din ultimele zece luni și lipsa dialogului în coaliție. Pe 5 mai, moțiunea PSD–AUR a trecut cu 281 de voturi, cel mai mare scor al unei moțiuni de la Revoluție. Leul a atins atunci un nivel istoric, peste 5,2 lei pentru un euro. Costurile s-au adunat repede. Mandatele a șapte miniștri interimari au depășit termenul constituțional de 45 de zile, iar măsuri legate de PNRR au fost mutate în Parlament, ca proiecte de lege. Fitch și Goldman Sachs au avertizat asupra riscului de recesiune.

Nominalizarea 1: Eugen Tomac, premierul care n-a ajuns la vot

Tomac a fost desemnat pe 4 iunie și a propus un guvern tehnic. Pe 14 iunie și-a depus mandatul, fără să mai ajungă în Parlament. Problema a fost PNL. Bolojan a spus că „un guvern fără susținere politică nu este o soluție". Tomac l-a acuzat ulterior pe liderul liberal că i-a schimbat poziția. Susține că avea asigurări pentru peste 200 de voturi, dar înțelegerile s-au destrămat. Nominalizarea lui a mai avut un efect. Bolojan a numit gestul președintelui „un act ostil", pentru că nu fusese informat.

Nominalizarea 2: Adrian Veștea, votul rupt în sală

În aceeași zi, 14 iunie, președintele l-a desemnat pe Veștea, prim-vicepreședinte PNL. Pe 22 iunie cabinetul lui a primit 189 de voturi pentru și 23 împotrivă. AUR și UDMR au ieșit din sală. Veștea a scris că țara are „nevoie de stabilitate, nu de blocaj". Lecția politică a fost în declarația lui Grindeanu. După vot, liderul PSD a spus că suntem „cu un pas mai aproape de anticipate" și că PSD nu va vota un guvern minoritar PNL–USR–UDMR.

Nominalizarea 3: Siegfried Mureșan, aritmetica imposibilă

Nicușor Dan l-a ales pe 17 septembrie pe candidatul cu cele mai multe opțiuni exprimate de partidele de la consultări. Nu era o majoritate, ci cea mai mare minoritate. Rezultatul de miercuri a confirmat asta. Au fost 182 de voturi pentru și 15 împotrivă, față de 233 necesare. Parlamentarii PSD au fost prezenți, dar n-au votat, iar AUR a lipsit.

Argumentele taberelor:

PSD: Grindeanu a numit cabinetul „un Bolojan 2.0".

AUR: Simion a respins „guvernul marionetă". A condiționat orice sprijin de eliberarea lui Călin Georgescu.

Mureșan: „Partidele care au declanșat criza politică au votat pentru prelungirea crizei".

Cifrele arată limitele ambelor părți. PSD și AUR însumează 218 voturi, sub pragul de 233. Nici ele nu pot forma singure o majoritate, iar coaliția pro-occidentală nu o poate forma fără ele. Ciprian Ciucu (PNL) vede în asta un pas spre „o majoritate, pe față sau ascunsă, între PSD și AUR". Un lider PSD a spus că mai multe variante rămân pe masă, inclusiv colaborarea cu AUR.

Ce urmează

Condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului sunt acum întrunite, dar Nicușor Dan spune că alegerile anticipate ar continua instabilitatea, inclusiv pentru piețe. El a anunțat consultări luni și o nouă nominalizare în aceeași după-amiază. USR cere totuși alegeri anticipate. Președintele își propune o majoritate, cu ideea că „politica este despre consens".

Numele vehiculate:

Alexandru Nazare: ministrul Finanțelor. Este luat în calcul pentru contextul economic dificil și evaluările agențiilor de rating. După consultările din 17 septembrie, Bolojan a lăsat să se înțeleagă că PNL ar vota un premier care continuă politicile guvernului său. Nazare apărea ca un nume care s-ar potrivi.

Dan Motreanu: ar unifica curentele din PNL și l-ar izola pe Bolojan, iar prin relații personale ar putea aduce voturi la care Mureșan nu a avut acces.

Luca Niculescu: un nume tehnocrat, din afara partidelor, pe care Dan l-ar fi tatonat neoficial (surse). Nu a fost confirmat.

Sorin Grindeanu: varianta PSD, care nu a strâns sprijin.