Școli cu echipamente noi, dar elevi nepregătiți pentru viața de adult: ce spun copiii într-un studiu național

Elevii spun că au nevoie de mai mult sprijin pentru a se pregăti pentru viața de adult și pentru piața muncii. Concluzia vine dintr-o cercetare națională realizată de World Vision România, prezentată pe 5 octombrie, de Ziua Mondială a Profesorului. Studiul, intitulat „Participarea elevilor la programe de sprijin, experiența școlară și nevoile educaționale", urmărește felul în care copiii și tinerii percep programele de sprijin, experiența școlară și propriile nevoi. Printre liceeni, jumătate spun că au nevoie de dezvoltarea competențelor practice, iar 36% își doresc experiențe directe, precum stagii, voluntariat sau internshipuri.

Ce le lipsește elevilor pentru viața de adult

Cea mai mare nevoie, indicată de 43% dintre copii și tineri, este de competențe pentru viața de zi cu zi, de exemplu gestionarea banilor și luarea deciziilor. Urmează sprijinul financiar (39%), consilierea și orientarea în carieră (31%) și stagiile, voluntariatul sau internshipurile (29%). Alți 24% au nevoie de informații despre oportunități educaționale și profesionale, 23% de sprijin emoțional sau psihologic, iar 21% de dezvoltarea competențelor digitale. Doar 13% spun că nu au nevoie de sprijin suplimentar pentru pregătirea vieții de adult. Banii contează mai mult când vine vorba de viața de adult decât de continuarea studiilor: 39% menționează sprijinul financiar pentru pregătirea vieții de adult, aproape dublu față de cei care îl cer pentru studii (20%).

Dotările nu înseamnă automat competențe digitale

Cele mai vizibile investiții din școli sunt cele fizice. Elevii menționează echipamentele noi (79%), reparațiile sau corpurile noi de clădire (56%) și laboratoarele, atelierele sau alte spații speciale (48%). Diferența apare la competențele digitale. Doar 18% dintre respondenți spun că au beneficiat de activități dedicate dezvoltării lor, iar 21% afirmă că au în continuare nevoie de sprijin în această zonă. Autorii studiului precizează că datele nu măsoară obiectiv nivelul competențelor digitale și nu permit concluzia că investițiile în echipamente nu au avut efecte. Mai degrabă, arată că modernizarea infrastructurii și dezvoltarea competențelor sunt procese diferite. Programele de sprijin, în schimb, sunt apreciate de beneficiari. Activitățile remediale au primit 9,3 din 10, „Școala după școală" 9,2, educația pentru viață 9,1, dezvoltarea competențelor transversale 9,0, iar sprijinul individual și consilierea 8,9.

Ce își doresc elevii de la școală

Pentru a învăța mai bine, 43% dintre respondenți cer explicații suplimentare sau meditații la materiile dificile, iar 38% mai mult sprijin și îndrumare din partea profesorilor. Câte 29% vor activități mai interactive și aplicate, respectiv 28% materiale educaționale mai clare și practice, iar 27% un acces mai bun la tehnologie. Un sfert au nevoie de un program de studiu flexibil sau adaptat, iar 21% de sprijin emoțional pentru gestionarea stresului. Nevoile se schimbă odată cu vârsta. În ciclurile primar și gimnazial predomină sprijinul pentru învățare, în timp ce la liceu cresc în importanță competențele practice, gestionarea stresului, consilierea și orientarea, experiențele directe și pregătirea pentru tranziția spre viața adultă.

Doar 21 din 100 de copii ajung să se angajeze după facultate

Studiul include și date ale Ministerului Educației și Cercetării și ale ARACIS despre traseul educațional. Din 100 de copii care intră în clasa pregătitoare: 90 termină clasa a VIII-a; 48 termină liceul cu  Bacalaureat; 35 se înscriu la facultate; 25 obțin o diplomă universitară; 21 se angajează în primii unu-doi ani după absolvire. World Vision România recomandă ca viitoarele investiții în educație să fie evaluate nu doar după sumele cheltuite, numărul de proiecte sau echipamentele cumpărate, ci și după schimbările reale pentru copii: progresul în învățare, competențele practice și digitale, autonomia, capacitatea de a lua decizii și pregătirea pentru studii și piața muncii.

Cum a fost realizat studiul

Cercetarea a avut loc în mai-iunie 2026, la nivel național, în unități de învățământ preuniversitar de stat. Au participat 729 de respondenți: 32% din ciclul primar, 38% din gimnaziu și 29% din liceu. Dintre ei, 52% provin din mediul urban și 48% din cel rural. Marja maximă teoretică de eroare este de aproximativ ±3,7 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%. Studiul este perceptual și declarativ: se bazează pe participarea declarată, accesul perceput la sprijin și schimbările raportate de beneficiari. Nu verifică administrativ participarea la programe și nu estimează efecte cauzale.