Fotografiile cu dâre pe cer au reaprins teoriile despre substanțe toxice pulverizate din avioane. Oamenii de știință explică fenomenul prin temperatură și umiditate, iar numărul zborurilor deasupra țării s-a triplat în zece ani
Au apărut din nou pe cer și au apărut din nou pe internet. În ultimele ore, rețelele sociale s-au umplut de fotografii și filmări cu linii albe lungi, iar odată cu ele au revenit și teoriile despre așa-numitele „chemtrails” sau „dâre ale morții”. Unii utilizatori sunt convinși că avioanele împrăștie substanțe toxice, alții vorbesc despre operațiuni controlate de NATO.
Explicația oamenilor de știință este mult mai simplă. Liniile albe sunt urme de condens. Ele se formează la altitudini mari, unde temperaturile sunt foarte scăzute. Acolo, vaporii de apă din atmosferă se transformă în prezența particulelor eliminate de motoarele avioanelor.
Cristian Presură, doctor în fizică și cercetător, descrie mecanismul pe înțeles. Avioanele lasă în urmă mult abur și puțină funingine, adică produse de reacție. Aburul condensează pe particulele de funingine și formează un fel de norișor lung, alcătuit din multe particule mici de gheață. Ceea ce vedem pe cer este, pe scurt, un nor îngust creat de avion.
Cât timp rămân vizibile depinde de aer. Când atmosfera este uscată, dârele dispar repede. Când există umiditate și temperaturi foarte scăzute, ele persistă mult mai mult.
Cât de periculoase sunt pentru oameni? Presură spune, în opinia sa personală, că efectul asupra noastră este mult mai mic decât cel al noxelor de la mașini. Substanțele eliminate de avion se răspândesc în atmosferă, iar către sol ajung în cantități mult mai mici decât cele rezultate din emisiile autovehiculelor.
Dacă dârele se văd mai des, explicația ține și de aglomerația de deasupra țării. În medie, 3.000 de avioane zboară zilnic pe cerul României, de trei ori mai multe decât acum zece ani. Pilotul și specialistul în aviație Marius Popescu arată că, din cauza regiunilor de conflict, traficul aerian a fost redistribuit, iar o mare parte trece acum peste România. Cerul este, prin urmare, mai încărcat.
Popescu răspunde și unei nelămuriri frecvente: liniile care se intersectează nu înseamnă că avioanele se întâlnesc. Aeronavele zboară la altitudini diferite, reglementate de controlorii de trafic aerian. Din unghiul din care privim de jos, traiectoriile par să se încrucișeze, deși ele sunt despărțite pe verticală.
Fenomenul este și monitorizat. Din 2025, companiile aeriene au obligația să urmărească și să raporteze impactul climatic al vaporilor rămași în urma avioanelor cu reacție, precum și cantitatea de dioxid de carbon pe care o emit anual.

Keep subscribing to Solomon CiprianHer next filing reaches you the moment it publishes, on her own subdomain.
Subscribe
