Iarnă și primăvară cu facturi mari la curent? Ce spune Ministerul Energiei despre prețurile din 2027

România ar trebui să se pregătească pentru o iarnă și o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. Avertismentul îi aparține lui Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, care a vorbit marți la o conferință de specialitate. Oficialul a adăugat, totuși, că sistemul energetic național s-a dovedit mai rezilient decât se așteptau mulți.

Reactoarele de la Cernavodă rămân oprite

Principalul motiv de îngrijorare este situația de la Cernavodă. Reactoarele 1 și 2 sunt în continuare închise și nu există o perspectivă clară de repornire. Potrivit lui Bușoi, prognoza pentru următoarele zece zile arată foarte îngrijorător. Fiecare zi în care situația rămâne neschimbată crește riscul unor scumpiri la electricitate în lunile următoare. La asta se adaugă contextul european, marcat de prețuri foarte ridicate la gaze. Secretarul de stat a spus că exact acest subiect a fost discutat săptămâna trecută la Reuniunea Informală a miniștrilor Energiei de la Dublin, unde a reprezentat România. Concluzia a fost că statele trebuie să se pregătească pentru o iarnă și o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate.

Ce încearcă autoritățile

Direcția definitivă nu este încă stabilită, a recunoscut oficialul. Discuția de fond, a explicat el, este cum se depășește criza și cum se pot obține prețuri mai stabile măcar pentru marii consumatori industriali, pentru industriile energo-intensive și pentru marii furnizori.

Banii europeni din energie

Bușoi a vorbit și despre fondurile europene folosite în sector. Potrivit lui, PNRR-ul a fost finalizat cu succes, iar sistemul energetic a absorbit peste 800 de milioane de euro. Suma nu e mare comparativ cu cele peste zece miliarde ale întregului PNRR, dar este semnificativă. Banii au cofinanțat: capacități de producție din surse regenerabile; capacități de stocare în baterii; două CET-uri, la Arad și Constanța, care aduc electricitate și rezolvă și termoficarea în cele două municipii; patru capacități de producție de hidrogen. Și Fondul de Modernizare, aflat pe final ca perioadă de implementare (2020-2030), merge bine. Din cele 12 miliarde de euro, în jur de 10 miliarde sunt deja angajate în proiecte, a precizat Bușoi.

Ce urmează după 2027

Secretarul de stat consideră că energia ar trebui să rămână o prioritate și în următorul cadru financiar multianual. Este vorba de viitorul Politicii de Coeziune și de ce va putea investi România în energie din cele 60 sau poate 65 de miliarde de euro disponibile în perioada 2028-2034. Alte direcții de acțiune menționate au fost digitalizarea, soluțiile de securitate cibernetică și continuarea proiectelor de tip CfD (Contracte pentru Diferență) pentru energia regenerabilă. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe organizate de publicația InvesTenergy, sub patronajul ANRE. Decidenți din domeniu dezbat acolo teme precum investițiile, oportunitățile și competitivitatea.