Kimberly Guilfoyle, forțată să plece din Grecia: scandalul care a ajuns până la guvernul Bolojan

Scandalul, relatat pe larg de Financial Times și The New York Times, vizează presupuse favoruri financiare, folosirea influenței politice și relații cu oameni de afaceri greci. Guilfoyle respinge acuzațiile. Plecarea ei vine după săptămâni de relatări despre presupuse abateri, înainte și în timpul mandatului diplomatic, care au atras atenția administrației președintelui Donald Trump. Casa Albă a confirmat marți că i-a cerut ambasadoarei să demisioneze. „Am solicitat ambasadoarei Guilfoyle să demisioneze. A fost un atu important pentru echipă și îi dorim mult succes”, a declarat purtătoarea de cuvânt Katie Zacharia. La scurt timp, Guilfoyle și-a anunțat plecarea. Ea susține că își va apăra reputația și integritatea și califică acuzațiile drept false.

Bani și acces la administrația Trump

Cea mai gravă acuzație vine din relatarea The Wall Street Journal. Potrivit publicației, Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o factură de card de credit de 100.000 de dolari, înaintea audierii pentru confirmarea în funcție. În schimb, ar fi promis acces la oficiali de rang înalt din administrația Trump. Avocații ei contestă această interpretare. Ei susțin că suma reprezenta plata unor apariții publice și discursuri pentru care Guilfoyle nu fusese remunerată.

Alte relatări vorbesc despre promovarea intereselor unei companii grecești din domeniul construcțiilor și energiei, cu un lobbyist al acesteia prezent la întâlniri diplomatice private. Au apărut și acuzații privind cadouri și deplasări cu avioane private finanțate de oameni de afaceri. Presa americană mai scrie că ar fi vorbit despre posibilitatea ca SUA să-și folosească influența pentru a submina guvernul grec.

Președintele Trump spusese luni că administrația analizează situația și că nu este mulțumit de informațiile apărute. Ulterior, a încercat să se distanțeze de ea, precizând că relația cu familia Trump nu înseamnă că Guilfoyle făcea parte din familia sa.

Legătura cu România

Cazul are și o componentă românească. The Wall Street Journal a relatat că, în martie 2026, la o cină oficială la Atena, Guilfoyle ar fi sugerat că SUA pot contribui la înlăturarea guvernelor străine, făcând referire la prăbușirea iminentă a guvernului condus de Ilie Bolojan.

În timpul unei dispute cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, ea ar fi spus: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”. Relatarea a alimentat suspiciuni privind o posibilă implicare americană la București, mai ales că Bolojan se opunea unor propuneri privind transportul gazelor naturale americane prin coridorul energetic regional.

Ulterior, Guilfoyle s-ar fi întâlnit la București cu reprezentanți ai PSD. Liderul social-democrat Sorin Grindeanu a negat că la întâlnire s-ar fi discutat despre schimbarea guvernului și a susținut că înlăturarea lui Bolojan a fost o decizie internă a partidelor românești.

Scandalul a ajuns și în Congresul SUA, unde parlamentari cer Departamentului de Stat să clarifice dacă administrația a autorizat sau coordonat vreo acțiune de influențare a guvernului României. Ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, a declarat că Washingtonul are deplină încredere în democrația românească.

Până acum, acuzațiile privind o intervenție americană în căderea guvernului Bolojan nu au fost demonstrate public.