Trecerea la ora de iarnă: de ce ceasul biologic are nevoie de câteva zile ca să se așeze

Când dăm ceasul înapoi, nu se schimbă doar ora de pe telefon sau de pe perete. Organismul are propriul orar, iar resincronizarea lui cu noul program durează câteva zile. Despre ce înseamnă această tranziție vorbesc medicii italieni, care oferă și sfaturi pentru o adaptare mai ușoară.

„Dormi, că o să crești”, le spuneau bunicile copiilor, și aveau dreptate, explică profesorul Alfredo Pontecorvi, șeful secției de Medicină Internă, Endocrinologie și Diabetologie de la Policlinico Gemelli din Roma. Hormonul de creștere (GH) urcă în timpul nopții, așa că ritmul somnului contează.

Probleme pe termen scurt, nu pe termen lung

Potrivit endocrinologului, dacă apar neplăceri, ele sunt de mică intensitate și durează doar cât este nevoie de adaptare la noul orar. Pe termen lung nu par să existe probleme deosebite. Declarațiile au fost făcute la emisiunea Uno Mattina și publicate de Policlinico Gemelli. Unele studii au sugerat o creștere a accidentelor cardio și cerebrovasculare în preajma schimbării orei, dar, spune medicul, observațiile trebuie confirmate pe un număr mai mare de cazuri. Sigure sunt doar variațiile hormonale ocazionale, mai ales la hormonii cu ritm circadian precis, cum este cortizolul: ridicat dimineața, scăzut noaptea.

Contează când răsare soarele

Un studiu australian publicat în Chronobiology International a analizat 27.569 de probe de cortizol din sânge, prelucrate de un singur laborator mare pe parcursul a 13 ani. Rezultatul: pentru fiecare oră de întârziere a răsăritului, cortizolul median a crescut cu 4,8%. Cele mai mici valori au apărut vara, când soarele răsare cel mai devreme. Autorii concluzionează că lumina este reperul principal al ritmului cortizolului, care rezistă schimbărilor artificiale de oră.

Ce se schimbă pe 25 octombrie

În noaptea de 24 spre 25 octombrie, la ora 3, ceasurile se dau înapoi la ora 2. Dormim o oră în plus și avem mai multă lumină dimineața, dar seara se întunecă mult mai devreme, și tot mai devreme până la solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie. Ora de iarnă rămâne în vigoare până în noaptea de 27 spre 28 martie 2027.

Cum se manifestă oboseala de adaptare

Cele mai frecvente simptome sunt greutatea la adormire, somnolența și scăderea atenției în timpul zilei, oboseala, iritabilitatea, durerile de cap și problemele de concentrare. Glanda pineală, care produce melatonina, poate avea nevoie de câteva zile să se acomodeze. La persoanele predispuse, după-amiezile mai întunecate pot favoriza tulburarea afectivă sezonieră, cu dispoziție proastă și poftă de dulce.

Cum te adaptezi mai ușor

Specialiștii recomandă: cu câteva zile înainte, mută treptat masa și ora de culcare cu 10–15 minute; ieși dimineața la lumină naturală, care blochează melatonina; la prânz, alege carbohidrați complecși integrali (paste, orez, pâine), care ajută la producția de serotonină; seara, mănâncă proteine ușor de digerat, precum pește, carne albă sau leguminoase, și evită mesele bogate și alcoolul; lasă telefonul și tableta cu cel puțin o oră înainte de somn; mișcă-te regulat; suplimentele cu melatonină, magneziu sau triptofan se iau doar la recomandarea medicului.